Județul Neamț

…„Multe râuri s-aruncă din strâmtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câmpii, nici unul însă nu deschide în bateliştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecătoare ca Bistriţa Moldovii. Ea întruneşte-n întinsa-i domnie sălbătăcia Jiului, mareţia Oltului şi bogăţiile Prahovei. Călătorii străini cari-au străbătut-o pe plute, din Dorna până-n Piatra, o pun, cu drept cuvânt, printre cele mai frumoase ape din lume. În vechime curgea pe prund de aur şi purta numele de Aurar. Drum larg despica printre măguri valurile-i repezi, şi falnic îi e mersul. Se-nalţă codrii s-o privească, sprinţare-i sar pâraiele-n cale, plutaşii îi cântă doine, satele huzuresc pe mândrele-i maluri: pădurile au căprioare, izvoarele păstravi, şi Bistriţa – lostriţi. Soarele scăpăta spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind, ca nişte glasuri pe sub pământ. Mareţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul – bătrânul rege al Carpaţilor Moldovii.” …

… „Turlele Ceahlăului stau îmbrobodite-n ceaţă. Şi-i linişte, o linişte sfântă, care face să te crezi pe alt tărâm. Miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineţii…Din jnepenii culcaţi de vânturi se înalţă de pretutindeni stânci uriaşe, ale căror forme ciudate au toate nume şi înţelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnu Sihastrului, Căciula Dorobanţului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe Valea Bistriţii, Gardul Stânelor, ridicat pe pragul unei prăpăstii înfiorătoare, şi-n mijlocul acestei salbe de stânci se-nalţă Panaghia, un sul măreţ de piatră, scrijelat de ploi, înfipt ca un corn în creştetul pleşuv al Ceahlăului. Soarele e la nămiezi. În depărtări, o pulbere albastră pluteşte peste talazuri de codri”…

Alexandru Vlahuţă

România pitorească – În Munţii Neamţului

Stema județului

Stema judeţului Neamţ, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, antic, de culoare roşie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur.
În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită.
În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur.

Semnificaţiile elementelor însumate:
Elementele din partea dreaptă (capra şi stânca) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Neamţ, cu bogăţia cinegetică şi a subsolului din zonă.
Elementele din partea stângă (spicele) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Roman, cu bogăţia pământului şi una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din această zonă.

Date statistice și demografice

Suprafața totală a județului: 5.896 km2 .

Organizarea administrativă (la 31.12.2007) :

2 municipii : Piatra Neamț, Roman
3 orașe : Târgu Neamț, Bicaz, Roznov
78 comune cuprinzând un număr de 347 sate.

Populația județului la 1 ianuarie 2002 a fost de 554.516 locuitori din care 272.339 erau bărbați și 282.177 femei. În ceea ce privește structura confesională, marea majoritate a locuitorilor județului Neamț este de religie creștin-ortodoxă (480.321 loc.), semnificativ fiind și numărul persoanelor de religie romano-catolică (60.482 loc.). Din totalul de 554.516 locuitori, majoritatea populației (351.410 loc.) trăiește în mediul rural, iar diferența de 203.106 în mediul urban.

File de istorie

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î. Hr.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Continuare

Geografie și climă

Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în lunca Siretului.

Continuare

Populație

Populația rezidentă: 446.809 în anul 2018, din care bărbaţi 220.484 (49,35%) şi femei 226.325 (50,65%), iar populația totală după domiciliu ajunge la 571.755 în anul 2018, dintre care bărbați 281.103, iar femei 290.652.

Continuare

Economie

Profilul economic al județului Neamț este determinat de structura echilibrată a formelor de relief, precum și de diversitatea resurselor sale naturale.

Continuare

Harta interactivă

Vezi harta