Amplasamentul depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov este situat pe teritoriul administrativ al comunei Girov in judetul Neamt, la o distanta de 2,6 km est de localitatea Girov, pe partea dreapta a drumului national DN 15D, in sensul de deplasare dinspre Piatra Neamt spre Roman:

Vecinatatile amplasamentului sunt:

Nord – teren arabil comuna Girov si satul Ghigoiesti, comuna Stefan cel Mare; distanta pana la cea mai apropiata zona locuita din satul Ghigoiesti fiind de 2.800 m;

Est – teren pasune si arabil din comuna Girov; distanta pana la prima zona locuita din satul Hartop, comuna Bargaoani fiind de 3.900 m;

Sud – teren arabil din comuna Girov, distanta pana la prima zona locuita din comuna Dochia fiind de 3.700 m, iar pana la ferma de vaci Valeni de 2.700 m;

Vest – teren arabil din comuna Girov, distanta pana la prima zona locuita din localitatea Girov fiind de 1.700 m.

Din punct de vedere administrativ – teritorial, comuna Girov apartine judetului Neamt si are in componenta urmatoarele sate: Girov, Botesti, Versesti, Caciulesti, Gura Vaii, Turturesti, Popesti, Doina si Danesti.

Accesul la depozit se face din drumul DN 15D ce leaga Municipiile Piatra Neamt si Roman, pe un drum de exploatare in lungime de 1 km.

Drumul de acces este asfaltat pe intreaga lungime de aprox. 1.100 m si asigura prin amenajarea sa, la latimea de 7 m, circulatia autovehiculelor in ambele sensuri.

Amplasamentul se afla intr-o zona colinara cu o panta ce variaza de la 1 la 6%, fiind invecinat cu terenuri proprietate privata cu folosinte pasune si fanete, fara vegetatie lemnoasa.

Amplasamentul depozitului de deseuri nu se afla in zona inundabila si este incadrat la Est si Vest de vai naturale cu cursuri de apa sezoniere cu albii amenajate. Valea estica este strabatuta de Paraul Valeni ce constituie si reteaua hidrografica a zonei.

Depozitul judetean de deseuri nepericuloase de la Girov, judetul Neamt, cuprinde urmatoarele componente:

1. Zona administrativa in cadrul careia se afla:
2. Cladirea administrativa - constructie propusa cu dimensiunile maxime in plan de 21,30 m x 10,30 m si cota finita a pardoselii interioare la 0,35 m fata de cota terenului natural amenajat. Inaltimea libera a parterului este de 3,00 m. Cladirea are prevazute spatii pentru: sala de mese, birouri, vestiar, dusuri si magazie pentru stocarea substantelor chimice de lucru.
3. Zona de receptie a deseurilor - formata dintr-o alveola a drumului de acces in depozit, pentru a permite verificarea si inregistrarea fiecarui vehicul de transport a deseurilor ce intra sau iese din depozit. Zona de receptie este alcatuita din cladirea de receptie si cantarul. Cantarul este cu structura supraterana mixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 60 de tone. Lungimea efectiva a platformei de cantarire este de 18 m, iar latimea de 4 m, avand 2 rampe de acces cu lungimea de 5,15 m si latimea de 4 m la fiecare capat al platformei.
4. Zona de securitate. Imediat dupa zona in care este amplasat cantarul, este amenajata o zona de securitate pentru deseurile care nu pot fi acceptate la depozitare (de ex.: documentele nu sunt corespunzatoare sau tipurile respective de deseuri nu sunt incluse in lista prevazuta de Autorizatia Integrata de Mediu). Zona de securitate consta dintr-o alveola betonata situata dupa cantar si un sopron metalic cu dimensiunile in plan de 10 x 4 m in care este amplasat 1 container de 38 m³ inchis destinat depozitarii deseurilor periculoase.
5. Zona pentru depozitarea deseurilor

Depozitul a fost proiectat cu 3 celule pentru limitarea volumelor ocupate de digurile perimetrale si pentru a putea dezvolta prima celula in forma de trunchi de piramida pana la inaltimea de 30 m. Pentru marirea capacitatii de depozitare, s-a optat pentru comasarea intr-o singura zona a obiectelor auxiliare, administrative si tehnologice ce concura la functionarea depozitului.

Depozitul de deseuri ocupa o suprafata totala de 27 ha, fiind proiectat pentru o durata de viata de 21 de ani, incepand cu anul 2015 si cuprinde 3 celule, din care prima celula va functiona 5 ani.

Suprafetele utile, in care se depoziteaza deseurile, sunt:

1. Celula 1 530 mp;
2. Celula 2 700 mp;
3. Celula 3 100 mp;

Prin proiect au fost alese urmatoarele solutii constructive:

1. Terenul pe care este construit depozitul este de natura argiloasa cu un coeficient de permeabilitate K<1×10^-6 m/s;
2. Depozitul este conceput cu 3 celule de stocare a deseurilor care sunt delimitate de diguri perimetrale si de doua diguri intercelulare construite cu pamantul rezultat din excavatiile necesare profilarii bazei celulelor;
3. Inaltimea prismului de deseuri este de 30 m;
4. Baza depozitului se profileaza prin lucrari de excavatii si umpluturi astfel incat sa se asigure o panta minima longitudinala a drenurilor de 3% si o panta transversala catre drenuri de minim 3%.
5. Structurile auxiliare cuprind:
6. Imprejmuirea amplasamentului – In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din depozit, a fost necesara imprejmuirea/ protejarea zonei pentru a nu permite accesul accidental al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea incintei este realizata cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 2,0 m x 2,5 m, dispuse pe stalpi din teava rectangulara zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton. Lungimea totala a gardului care imprejmuieste depozitul este de 2.530 m.
7. Inierbarea si plantarea perdelei de protectie – Pe laturile amplasamentului este plantata, pe un singur rand, o perdea de arbori de talie inalta, platani rezistenti la poluare, la distanta de 10 m intre ei.
8. Drumurile de incinta care au latimea de 7 m si sunt alcatuite din urmatorul sistem rutier: strat de refuz de ciur cu rol de strat de blocaj, strat de balast cu rol de fundatie, strat de nisip cu rol anticapilar, strat de hartie Kraft si strat din beton rutier alcatuit din dale taiate cu rosturi longitudinale de contact si rosturi transversale de contractie si dilatatie.
9. Drumul din beton rutier, cu o suprafata de 4.750 mp, ce include si parcarea, asigura accesul in depozit si la obiectivele din zona administrativa, unde traficul este mai intens si unde trebuie asigurata posibilitatea salubrizarii periodice a zonei.
10. Drumurile laterale, cu o suprafata de 6.000 mp, asigura accesul vehiculelor de transport a deseurilor, precum si a utilajelor in celulele depozitului.
11. Statia de spalare a autovehiculelor. Dupa descarcarea deseurilor in celule, inainte de iesirea din depozit, fiecare autovehicul trece prin statia de spalare. Statia de spalare a autovehicolelor este formata dintr-o platforma betonata cu dimensiunile in plan de 22,40 m x 4,40 m.
12. Garajul cu atelierul service - constructie cu structura metalica alcatuita din 8 travee de 5,00 m cu deschiderea de 10,80 m ce delimiteaza 6 zone de garare a utilajelor si un spatiu destinat atelierului mecanic (cu inchidere termoizolata pe toate cele patru laturi).
13. Garajul pentru compactoare - este o constructie cu structura metalica alcatuita din doua travee de 4 m cu deschiderea de 9,58 m. Structura este alcatuita din stalpi metalici si un sistem de grinzi cu zabrele.
14. Statia de alimentare cu carburanti. Alimentarea cu combustibil a parcului auto ce deserveste depozitul de deseuri, se face prin intermediul unei statii de carburanti compusa dintr-un rezervor suprateran cu capacitatea de 20.000 l si a unei pompe de carburanti.
15. Iluminatul exterior, in prima faza, cand se da in folosinta doar Celula 1, este realizat prin cei 26 de stalpi dotati cu lampi, urmand ca in faza finala, depozitul sa fie prevazut cu un numar total de 50 de stalpi, care au fost luati in calcul la dimensionarea tabloului electric general.
16. Sistemul de impermeabilizare a bazei depozitului

Sistemul de impermeabilizare a Celulei 1 este realizat in conformitate cu prevederile HG 349/ 2005 si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

Tinand cont ca, din Studiul geotehnic, efectuat pentru amplasamentul analizat,a rezultat ca terenul pe care este construita baza celulei este de natura argiloasa cu o grosime medie de 4 m si un coeficient de permeabilitate K = 1 x 10^-6m/s, este necesara construirea unei bariere geologice artificiale.

Sistemul de impermeabilizare a bazei depozitului este compus din:

1. Strat de argila compactata cu o grosime de 0,50 m, asezata in doua straturi de cate 0,25 m;
2. Strat de geocompozit bentonitic cu k = 2 x 10^-11 m/s, asternut peste stratul de argila compactata si peste taluzele interioare ale digului perimetral si de compartimentare;
3. Peste stratul de geocompozit bentonitic este asternuta o folie de PEID, avand o grosime de 2 mm;
4. Folia de PEID este protejata impotriva poansonarii cu o folie de geotextil cu masa volumetrica de 1,250 g/mp si grosimea de 6 mm.

Pentru stabilitate si montaj, cele trei folii (PEID, geocompozit bentonitic si geotextil de protectie), sunt ancorate in transee de ancoraj sapate pe coronamentul digurilor perimetrale.

5. Sistemul de alimentare cu apa

Datorita faptului ca depozitul de deseuri se afla la o distanta apreciabila fata de cea mai apropiata retea de alimentare cu apa, s-a recurs la solutia de asigurare a necesarului de apa potabila din sursa proprie si anume captarea apei dintr-un foraj cu adancimea de 50 m.

Solutia de alimentare cu apa a fost adoptata conform Studiului geotehnic si hidrogeologic preliminar intocmit in anul 2009.

Forajul pentru alimentare cu apa a fost executat pana la adancimea de 90 m, adancime la care nu s-a interceptat apa. In timpul executiei lucrarilor de constructii (fundatii pentru cladiri, bazine si rezervoare) din zona administrativa aflata la piciorul versantului, pe care s-a construit depozitul de deseuri, s-a detectat apa freatica la o adancime de aproximativ 2,00 m.

In urma acestei constatari, noua solutie de alimentare cu apa a obiectivului este constituita dintr-un dren longitudinal cu lungimea de 340 m, executat pe latura de est a depozitului, de-a lungul vaii care dreneaza apa freatica de pe cei doi versanti – versantul pe care este construit depozitul de deseuri si versantul opus. Astfel, noul sistem de alimentare cu apa este constituit din:

6. Dren absorbant;
7. Camine pe linia de dren;
8. Camera de captare;
9. Statie de pompare;
10. Rezervor de regularizare a consumului;
11. Statie de clorinare;
12. Conducta de refulare in caminul Ca1;
13. Camin de aerisire.

Drenul absorbant este din teava PVC cu Dn 200 – 400 mm, prevazut cu fante si are o lungime totala de 340 m. Drenul se pozeaza pe un strat suport din nisip cu grosimea de 10 cm, iar stratul filtrant este alcatuit dintr-un filtru invers cu doua straturi din pietris. Stratul suport din nisip, conducta si stratele filtrante sunt infasurate intr-un strat de geotextil de separatie cu masa specifica de 200 g/m² pentru a reduce fenomenul de colmatare a filtrului. Camera de captare situata in interiorul incintei depozitului are adancimea de 5,80 m si este construita dintr-o coloana de tuburi din beton cu diametrul de 1.000 mm. Volumul util al camerei de captare stabilit in functie de frecventa de pornire a pompei de alimentare a rezervorului de regularizare a consumului este de aprox. 1 mc. Sub sorbul pompei se afla un spatiu de depunere a suspensiilor solide, din apa colectata de dren.

In statia de pompare construita din beton cu radierul la cota – 2,00 m sunt amplasate trei pompe si hidroforul. Primele doua pompe centrifuge, uscate, cu Q = 3 mc/h si H = 9 m (una in exploatare si una in rezerva) pompeaza apa din camera de captare in rezervorul de regularizare a consumului si este comandata de doi senzori de oprire, situati in rezervor si in camera de captare si un senzor de pornire situat in rezervor.

Cea de-a doua pompa cu Q = 3 mc/h si H = 20 m prevazuta cu hidrofor cu capacitatea de 65 l are rolul de a pompa apa in reteaua existenta in concordanta cu cerinta din fiecare moment a consumatorilor.

Rezervorul de regularizare a consumului cu capacitatea de 6.500 l este pozat mixt, suprateran si subteran si este protejat la inghet prin acoperire cu pamant. Rezervorul este pozat pe un radier din beton.

Statia de clorinare este pozata in imediata vecinatate a rezervorului de regularizare a consumului, functioneaza cu hipoclorit de sodiu si este pozata suprateran pe un radier de beton. Statia de clorinare este modulara, tip container, cu structura metalica cu dimensiunile de 4 x 2,4 x 2,7 m.

Conducta de refulare din PEID cu Dn 40 mm, injecteaza apa din agregatul pompa – hidrofor in reteaua de apa construita, in caminul existent Ca1. Insertia conductei de refulare in conducta din PEID cu Dn 110 mm se face in caminul Ca1 in aval de vana existenta care este pastrata in permanenta inchisa pentru a nu se inmagazina apa pe ramura de conducta pozata catre putul forat din solutia initiala. In punctul cel mai inalt al conductei de refulare este prevazut un camin CA, cu vana de aerisire.

Apa necesara consumului menajer se inmagazineaza intr-un rezervor din fibra de sticla cu capacitatea de 6,5 mc pentru regularizarea regimului de alimentare si consum.

Apa necesara nevoilor tehnologice si apa necesara stingerii incendiilor este inmagazinata in bazinul de apa pluviala cu capacitatea de 240 mc. Bazinul este alimentat de apa de precipitatii colectata de canalul perimetral, iar in perioadele secetoase din apa freatica inmagazinata in rezervorul pentru apa menajera cu capacitatea de 6,50 mc.

Pentru pastrarea rezervei intangibile de apa pentru stingerea incendiilor, de 110 mc, aspiratia pompei pentru apa tehnologica este situata deasupra cotei ce delimiteaza suprafata volumului de apa pentru stingerea incendiilor.

In cazul in care, dupa efectuarea analizelor fizico – chimice si bacteriologice apa bruta captata din drenul longitudinal nu este potabila, necesarul de apa potabila se asigura cu cisterne din reteaua de apa potabila a comunei Girov, sau din orice alta sursa autorizata.

Necesarul de apa pentru depozitul judetean de deseuri nepericuloase de la Girov este urmatorul:

1. Necesarul de apa tehnologica: Qzimax = 1,08 mc/zi + 11,40 mc/zi = 12,48 mc/zi.
2. Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor: Qzimax = 108,0 mc/zi.
3. Sistemul de drenare si colectare a levigatului, cuprinde:
4. drenuri absorbante;
5. strat filtrant;
6. camine de vizitare;
7. conducte colectoare ce transporta levigatul spre statia de epurare;
8. statia de epurare a levigatului.

Levigatul generat de masa de deseuri depozitate in Celula 1 este drenat prin intermediul a 9 linii de drenuri alcatuite din tuburi de PEID cu fante avand diametrul de 355 mm, Pn16, orientate de la est la vest.

Distanta dintre liniile de drenuri este de 30 m, iar bazinul de colectare este delimitat de coamele situate la mijlocul distantei dintre drenuri. Panta longitudinala a drenurilor si coamelor este de 3%. Panta transversala dintre coama si dren este de 3%.

Conducta de drenaj are fante cu o latime de 6 mm si o lungime de 35 -40 mm, astfel incat sa se asigure o suprafata de acces a levigatului in conducta de 300 cmp/ ml.

In sectiune transversala conducta ramane neperforata inspre partea de sprijin pe teren pe o zona determinata de un unghi la centru de 120°, pentru a asigura transportul levigatului.

Conductele de drenaj se pozeaza peste geotextilul de protectie a sistemului de impermeabilizare si se acopera cu un strat de 50 cm de pietris cu granulatia 16-30 mm cu rolul de filtru. Pe axa drenurilor, pentru protectie, stratul drenant are grosimea de 70 cm. Lungimea totala a liniilor de drenuri este de 2.028 m.

Dupa strapungerea digului perimetral conform sistemului, fiecare linie de dren se descarca intr-un camin de vizitare cu diametrul de 2.000 mm aflat pe conducta de colectare a levigatului.

Fiecare camin este prevazut cu vana pe conducta de drenaj cu rolul de a inchide accesul levigatului in conducta colectoare. Aceasta manevra va fi folosita in perioadele extreme, de ploi abundente, atunci cand productia de levigat depaseste capacitatea de epurare a statiei de osmoza inversa si capacitatea de inmagazinare in rezervorul de stocare a levigatului.

Conducta de colectarea levigatului este din PEID cu diametrul de 400 mm, Pn 6 si are o lungime totala de 294 m. Cele 2 ramuri ale conductei colectoare deverseaza levigatul in caminul CV10, de unde ajunge in statia de pompare SP1.

In prima faza de functionare a celulei, cand drenurile nu sunt acoperite de deseuri, ele colecteaza apa pluviala ce trebuie evacuata in canalul perimetral. Aceasta se realizeaza prin conectarea drenului in caminul de vizitare la o conducta din PEID cu diametrul de 90 mm care strabate caminul si ajunge in canalul perimetral.

Cand drenul colecteaza levigat, conexiunea la conducta care deverseaza in canalul perimetral se va intrerupe si levigatul va ajunge prin camin in conducta colectoare.

Levigatul generat va fi epurat in statia de epurare levigat.

Statia de epurare a levigatului prin osmoza inversa in trei trepte, are o capacitate nominala de procesare de 96 m³/ zi.

Statia a fost proiectata pornind de la valorile parametrilor de analiza a levigatului din celelalte depozite ecologice operationale din Romania cu o vechime de la 1 la 8 ani. In ceea ce priveste eficienta de indepartare, prin osmoza inversa, a principalilor poluanti, producatorul garanteaza valorile prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1 – Eficienta statiei de epurare prin osmoza inversa

Tipul de poluant	Osmoza inversa in trei trepte
Ioni monovalenti	>99,5%
Ioni polivalenti	>99.9%
Amoniu la pH = 6,5	>99,5%
Compusi organici cu molecule mari	>99,9%

Statia de epurare prin osmoza inversa are 3 trepte de functionare si anume:

1. treapta I de tratare a levigatului;
2. treapta de permeat (treapta a II – a de osmoza inversa);
3. treapta de concentrat (treapta a III – a de osmoza inversa).

Principiul de functionare al statiei de epurare prin osmoza inversa este urmatorul:

1. in treapta I de tratare levigat, rezulta permeat si concentrat;
2. permeatul din treapta I va fi trimis in treapta a II – a de tratare;
3. concentratul din treapta I va fi trimis in treapta a III – a de tratare;
4. din treapta a II – a de tratare, iese produsul final al tratarii;
5. in treapta a III – a de tratare, rezulta permeat si concentrat;
6. permeatul din treapta a III – a de tratare este retrimis in treapta a II – a de tratare;
7. concentratul din treapta a III – a este concentratul final al procesului de tratare a levigatului.

Calitatea efluentului epurat, la evacuarea sa in Paraul Valeni trebuie sa fie in conformitate cu prevederile HG 188/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare (NTPA 001).

Instalatia este proiectata pentru o operare complet automata si cuprinde urmatoarele componente:

1. Un container, echipat cu dispozitiv de ridicare, care este izolat termic, incalzit si echitat cu un recipient de colectare a apei de scurgere. La un capat este prevazuta o usa dubla care poate fi deschisa complet, iar la celalalt capat o usa pe peretele opus.

a)

1. b)

Foto nr. 10 a) si b) – Statia de osmoza inversa

2. Instalatia de epurare este echipata cu:
   1. Filtru cu nisip cu spalare manuala;
   2. Carcase filtrante din otel inoxidabil, fiecare cu acartuse filtrate de 20^’’ si 10 µm rata de retinere;
   3. Pompe de presiune.
3. Sistemul de recipienti complet echipat pentru instalatia de epurare este compus din:
   1. 2 x filtre grosiere 0,5 mm;
   2. Tanc levigat pentru corectie pH cu o capacitate de 5 m³;
   3. Pompa de dozare a acidului pentru corectia pH – ului levigatului;
   4. 2 sisteme dozare cleaner A si C – 500.

Foto nr. 11 – Rezervor stocare levigat

Instalatia este complet automata si prezinta urmatoarele caracteristici:

1. Randament in permeat: pana la 70%
2. Capacitate tratare levigat: 96 m³/zi.
3. Instalatia de ardere a biogazului

Biogazul din depozit este produs de obicei, prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri. O instalatie de captare a biogazului este necesara pentru prevenirea poluarii nedorite cu biogaz in atmosfera sau spre zonele limitrofe depozitului. Gazul recuperat din depozit poate fi utilizat in producerea de energie sau poate fi ars controlat (cazul nostru).

Generarea gazelor in depozit este un proces biologic in care microorganismele descompun deseul organic si produc dioxid de carbon, metan si alte gaze. Concentratiile de gaze ce se pot regasi in biogazul emanat din depozit sunt specificate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2 – Concentratii de gaze ce se pot regasi in biogazul emanat din depozit

Gaz Component	Procentaj
Metan CH4	45 – 58%
Dioxid de Carbon CO2	35 – 45%
Nitrogen N2	< 1 – 20%
Oxigen O2	<1-5%
Hidrogen H2	<1-5%
Vapori de apa H2O	1-5%
Alte gaze	<1-3%

Abilitatea depozitului de a genera biogaz depinde de mai multi factori cum ar fi: compozitia deseului, umiditate, marimea particulei de deseu, varsta deseului, pH – ul, temperatura etc. Descompunerea deseului si producerea de biogaz se poate produce timp de 30 pana la 100 de ani, teoretic, dar in practica este nevoie de mult mai putin timp.

Sistemul de colectare a biogazului este compus din:

1. Puturile de extragere a biogazului;
2. Sistemul de colectare si transport al biogazului incluzand conducte, sistem de deshidratare si sub- statii;
3. Sistem de ardere a biogazului.

Sistemul de colectare a biogazului este alcatuit dintr-o retea de 21 de puturi conectate prin conducte din PEID cu diametrul de 90 mm la sub - statia de gaz amplasata pe coronamentul digului perimetral pe latura de Vest a Celulei 1. Din sub - statia de biogaz, gazul va fi dirijat printr-o conducta din PEID cu diametrul de 200 mm la arzator.

1. Puturile de extragere biogaz

Puturile de extragere a biogazului, executate dintr-o coloana din conducta PEID De 250 Pn 6 perforata, a carui montaj va incepe de la inaltimea de 2 m deasupra bazei celulei si se va continua, pe masura depunerii deseurilor in celula.

Tronsoanele de conducta de 2 m sunt prevazute cu filet la capete pentru a putea fi montate fara a folosi sudura care ar putea provoca aprinderea biogazului.

Coloana de filtrare cu diametrul de 60 cm sunt formate din pietris necalcaros cu granulatia de 16 – 32 mm. Filtrul va fi montat cu ajutorul unei conducte din otel cu Dn 600 mm si lungimea de 2 m ce va fi retrasa continuu pe masura dezvoltarii coloanei putului.

2. Sub - statia pentru gaz

Sub - statia pentru gaz este de tip sopron deschis pentru protectia sub - statiei. Statia este alcatuita din colector principal otel DN200, conducte otel DN65, dispozitive de masurare, robineti retinere, unitate de deshidratare. Sopronul este compus dintr-o structura de otel galvanizat si plasa de sarma si este acoperit cu o invelitoare din tabla ondulata, echipata cu tinichigeria de scurgere necesara.

Instalarea include si realizarea unei platforme din beton, placa de baza, cu dimensiuni de 9,50 m x 1,35 m, cu o grosime 30 cm, pozata pe un strat de repartitie din balast compactat de 20 cm.

Foto nr. 12 – Substatia pentru gaz

3. Unitatea de deshidratare

Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de conducte. Ca baza de calcul pentru cantitatea de condensat se considera cantitatea de apa care se formeaza la racirea de la 55ºC la 20ºC. Aceasta inseamna aprox. 100 ml de condensat la fiecare m³ de biogaz. De aceea, in conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine subterane cu acces, separatoare de condensat. Separatoarele de condensat sunt plasate langa substatii si sunt realizate din:

4. Conducta verticala plina PEID DN400 mm, 2.00 m in inaltime, cu capac insurubat;
5. Conducta PEID DN50 mm, de la distribuitor la trapa, inclusiv toate imbinarile, fitingurile, coturile etc.;
6. Conducta PEID DN50 mm (prea plin), dand posibilitatea scurgerii apei condensate in corpul celulei si de acolo in stratul de drenare al levigatului.
7. Sistemul de ardere a gazului

Statia de ardere este instalata ca o unitate compacta intr-un container standard ISO avand un cos de facla localizat la o distanta de aproximativ 4 m fata de container, in conformitate cu regulamentele de protectie.

Foto nr. 13 – Sistemul de ardere a gazului

Echipamentul de ardere cu facla este folosit pentru a controla arderea gazelor. Echipamentul de ardere cu facla poate folosi tot gazul ca unic utilizator sau poate fi instalata ca masura de redundanta si consumator de gaz rezidual in paralel cu ceilalti consumatori.

Toate echipamentele de ardere cu facla au combustie camuflata si se caracterizeaza prin eficienta crescuta a arderii si prin emisii poluante reduse.

7.1. Constructia echipamentului de ardere cu facla

IFL1c este un echipament standard de ardere cu flacara, folosit pentru sistemele de canalizare si biogaz. Este utilizat optim in combinatie cu folosirea rezervorului de gaze si cu sistemele de gaze cu presiune constanta. IFI1c este alcatuit in esenta dintr-o supapa cu actiune rapida, un stingator de flacara, arzatorul si camera de ardere. Deoarece nu exista o flacara vizibila, acest echipament standard de ardere cu flacara este ideal pentru utilizarea in apropierea zonelor rezidentiale. IFL2c se foloseste acolo unde trebuie respectate limitele explicite de emisii.

1. Instalatii electrice

Din punct de vedere al consumului energetic prezent si de perspectiva, conform normativului PE 132/ 2003 si Listei receptoarelor electrice, revine obiectivului puterea instalata/ maxima simultan absorbita Pi/Pmsa=319,3/223,5 kW.

Principalele receptoare sunt: corpuri de iluminat exterior, electropompe, statii de tratare apa, centrala termica electrica, diverse aparate de birou, corpuri de iluminat interior, utilaje de intretinere.

Tabel nr. 3 - Lista receptoarelor electrice

Nr. crt.	Tip receptor, destinatia	Putere nominala Pn [W]	Numar de receptoare	Putere instalata Pi [kW]
	ILUMINAT EXTERIOR			12,5
1.	Corpuri de iluminat cu vapori de sodiu 250W	250	50	12,5
	CONTROL – RECEPTIE - CANTAR			9,9
2.	Corp iluminat fluorescent 2 x 36 W	72	10	0,7
3.	Cantar rutier	1.200	1	1,2
4.	Calorifer electric	2.000	3	6,0
5.	Calculator	500	4	2,0
	ADMINISTRATIE			38,6
6.	Corp iluminat fluorescent 2x36W	72	15	0,4
7.	Corp iluminat fluorescent 4x18W	72	5	1,0
8.	Corp iluminat fluorescent 2x18W	36	2	0,1
9.	Corp iluminat 1x60W	60	4	0,2
10.	Corp iluminat 1x40W	40	1	0,1
11.	Corp iluminat siguranta 2x8W	16	4	0,1
12.	Calculator	500	4	2,0
13.	Imprimanta	500	2	1,0
14.	Multiplicator	400	1	0,4
15.	Sisteme de control si alarmare	500	2	1,0
16.	Aparate de laborator	500	2	1,0
17.	Ventilator laborator	500	1	0,5
18.	Centrala termica (electrica)	28.800	1	28,8
19.	Actionare poarta acces	1.000	1	1,0
	GARAJ + ATELIER			26,9
20.	Proiector de exterior cu vapori 70W	70	5	0,4
21.	Corp iluminat fluorescent 2x36W	72	17	1,2
22.	Corp iluminat fluorescent 2x18W	36	1	0,1
23.	Plafoniera protejata 1x40W	40	1	0,1
24.	Corp iluminat etans 24V-1x25W	25	2	0,1
25.	Masina de gaurit	1.100	2	2,2
26.	Aparat de sudura	8.800	1	8,8
27.	Polizor	2.000	2	4,0
28.	Redresor starter auto	4.000	1	4,0
29.	Alte utilaje de intretinere	1.000	6	6,0
	STATIE CARBURANTI			2,8
30.	Corp iluminat Antiex 100W-230V-50Hz	100	2	0,2
31.	Electropompa 1,5 kW-3x400V-50Hz	1.500	1	1,1
32.	Electropompa 0,5 kW-3x400V-50Hz	500	3	1,5
	STATIE POMPE SPI incendiu			14,5
33.	Electropompa 11.0 kW-3x400V-50Hz	11.000	1	11,0
34.	Electropompa 1.5 kW-3x400V-50Hz	1.500	1	1,5
35.	Alte echipam. (control, automatizare), rezerva	2.000	1	2,0
	STATIE POMPE SP1			9,0
36.	Electropompa 4.0 kW-3x400V-50Hz	4.000	2	8,0
37.	Ventilator 250W-3x400V-50Hz	250	1	0,3
38.	Automatizari, service, iluminat	750	1	0,7
	STATIE POMPE SP2			30,5
39.	Electropompa 15.0 kW-3x400V-50Hz	15.000	2	30,0
40.	Automatizari, iluminat	500	1	0,5
	PUT FORAT*			3,0
41.	Electropompa 2.5 kW-3x400V-50Hz	2.500	1	2,5
42.	Automatizari	500	1	0,5
	UNITATE EPURARE LEVIGAT			90,0
43.	Unitate epurare levigat osmoza inversa	90,0	1	90,0
	POMPA REZERVOR LEVIGAT			4,2
44.	Electropompa 3.7 kW-3x400V-50Hz	3.700	1	3,7
45.	Automatizari	500	1	0,5
	STATIE EPURARE COMPACTA			1,5
46.	Electropompa 0.5 kW-3x400V-50Hz	500	2	1,0
47.	Actionari, automatizari	500	1	0,5
	ARZATOR GAZ			20,4
48.	Substatie biogaz	1.500	1	1,5
49.	Arzator	18.350	1	18,4
50.	Automatizari	500	1	0,5
	STATIE CLORINARE APA POTABILA			2,5
51.	Statie clorinare monobloc 2,0 kW-230V-50Hz	2.000	1	2,0
52.	Electropompa 0,5 kW-3x400V-50Hz	500	1	0,5
	REZERVA DE INTERVENTIE			23,0
53.	Rezerva interventie	23.000	1	23,0
	REZERVA PENTRU DEZVOLTARE			30,0
54.	Rezerva pentru dezvoltare	30.000	1	30,0
	TOTAL PUTERE INSTALATA Pi[kW]	-		319,3
Coeficient de utilizare mediu: ku cf, PE 132/2003		0,7
Putere activa maxima absorbita Pma = Pi x ku [kW]		223,5 kW
Factor de putere minim: cosȹ [-] cf. HG 1007/2004 art. 48 Putere aparenta S = Pma / cos ȹn [kVA]		0,92
		242,9kVA

Pentru asigurarea necesarului de energie electrica au fost prevazute si:

1. O baterie de condensatoare automatizata de 60 kVAr in trepte, racordata pe barele de joasa tensiune ale tabloului din post;
2. Un grup electrogen trifazat Diesel de 31 kVA (pentru PSI) cu functionare separata fata de sistem.

Postul de transformare (PT) montat in incinta depozitului este de tip prefabricat, in cabina de beton, cu un transformator de 400 kVA.

Consumatorul nu solicita conditii speciale in asigurarea indicatorilor de siguranta in alimentarea cu energie electrica. Timpul maxim de intrerupere acceptat de consumator este cel necesar remedierii defectiunilor din instalatiile furnizorului. Echiparea spatiilor de lucru cu instalatiile electrice de distributie forta si iluminat, necesare, este realizat conform normelor in vigoare, in functie de specificul si destinatia spatiilor.

In statia de pompare PSI este racordata electropompa pentru hidranti exteriori. Pentru asigurarea rezervei de alimentare separata fata de retea, pentru Statia de pompare PSI, s-a prevazut un grup electrogen Diesel trifazat de 31 kVA-3x230/400V-50Hz. Grupul electrogen va functiona separat fata de sistemul electroenergetic.

Statia de clorinare se alimenteaza separat.

Consumatorul va lua masurile necesare pentru compensarea energiei reactive la barele generale de joasa tensiune, pana la un factor de putere mediu de 0,92, prin baterie de condensatoare.

1. Alimentarea cu energie electrica

Depozitul de deseuri este deservit de un post de transformare PT de tip compact, in cabina (anvelopa) de beton, cu gabarit de 630 kVA - 20/ 0,4kV echipat in etapa actuala cu un transformator de 400 kVA. Postul de transformare este amplasat in incinta depozitului si este racordat la linia electrica de 20 kV existenta, aflata la cca. 2,5 km de obiectiv. Racordul electric aerian de 20 kV este proiectat de catre operatorul de distributie. Tabloul de joasa tensiune din postul de transformare are si rol de tablou general de joasa tensiune TGD al depozitului. Tabloul TGD este cu acces din interior, din camera de joasa tensiune a postului de transformare si este echipat cu plecarile necesare catre consumatorii de pe teritoriul depozitului de deseuri.

2. Tablou electric general TGD

Tabloul general de joasa tensiune TGD-630A al depozitului, montat in postul de transformare, este un dulap electric cu grad de protectie IP 44 echipat cu intreruptor general si plecari prin sigurante fuzibile tip MPR sau intrerupătoare automate. Barele generale de joasa tensiune ale TGD vor fi sectionate pentru delimitarea consumului normal de cel vital.

Accesul la TGD este permis doar personalului autorizat conform legii. Intreruptorul general al TGD si intrerupătorul sectie receptoarelor vitale sunt reglabile, tetrapolare si in constructie debrosabila, pentru separare prin extragere la lucrarile de revizie a tabloului, sau in situatii care impun separarea vizibila.

TGD are o bara de nul si sistem de fixare mecanica a capetelor de cablu. Pentru plecarile din tablou spre circuitele de utilizare, s-a prevazut racordarea conductorului de protectie din componenta cablului, pe bara separata, de nul de protectie.

Pentru asigurarea rezervei de alimentare separata fata de retea, pentru Statia de pompare SPI (statie pompe incendiu), s-a prevazut un Grup electrogen Diesel trifazat GE de 31 kVA-3x230/400V-50HZ, singurul consum vital fiind statia SPI. Grupul electrogen este amplasat langa statia SPI, este cu pornire automata si functioneaza separat fata de sistemul electroenergetic.

Pentru compensarea centralizata a energiei reactive, este prevazuta o baterie decondensatoare de 60 kVAr-400V-50Hz cu comutare automata, montata in compartimentul de joasa tensiune al postului de transformare. Bateria este racordata pe barele de joasa tensiune ale TGD. Factorul de putere la care va functiona consumatorul este: cos c Y 0,92.

Tablourile electrice si toate echipamentele electrice prevazute cu borna de legare la pamant din zona obiectivului, sunt racordate la instalatia de legare la pamant prevazuta in proiect. In tabloul general TGD sunt montate descarcatoare de supratensiune cu element inlocuibil, pe barele generale.

3. Distributia electrica pe teritoriul obiectivului

Distributia electrica pe teritoriul obiectivului se face din tabloul electric TGD. Distributia electrica se realizeaza subteran prin LES JT (linii electrice subterane de joasa tensiune) cu cabluri de cupru masiv avand izolatie din PVC, armate, tip CYAbY cu 4 conductoare (sistem TNC - coloane de alimentare a firidelor si tablourilor) si 5 conductoare (sistem TNS - plecari din tablouri, catre circuite electrice de forta sau iluminat interior, respectiv alimentare receptoare).

Urmatorii consumatori sunt alimentati prin cabluri subterane (coloane electrice) separate, racordate direct in TGD:

3. Iluminat exterior (3 circuite);
4. Control receptie si cantar;
5. Cladire administrativa si centrala termica electrica;
6. Garaj si atelier;
7. Statie carburanti;
8. Statie pompe SPI incendiu (consumator vital avand rezerva Grupul electrogen);
9. Statie pompe SP1 spalare;
10. Statie pompe SP2 levigat si pompa rezervor levigat;
11. Statie clorinare apa potabila;
12. Unitate epurare levigat;
13. Arzator gaz.

Distributia se realizeaza subteran prin cabluri de cupru masiv cu izolatie din PVC, armate, tip CYAbY. Tipurile profilelor LES (tip M1...M4, T1...T3) sunt: tip M in trotuar sau zona verde in strat de nisip, respectiv tip T in tub PVC inglobat in beton, la subtraversarea carosabilului.

1. Instalatia de legare la pamant

Instalatia de legare la pamant este comuna pentru protectie electrica si pentru instalatia de paratrasnet in zona cladirilor cu personal si a instalatiilor tehnologice, iar sistemul are rezistenta de dispersie de cel mult 1 Ohm. Pentru prizele de pamant se folosesc cu prioritate drept electrozi naturali elementele metalice in contact cu pamantul ale constructiei sau instalatiei, realizandu-se prize de pamant naturale.

Instalatia este completata cu prize de pamant artificiale locale pana la obtinerea rezistentei de dispersie prescrise. Prizele de pamant artificiale se executa cu electrozi din teava de otel zincat ȹ 2” si lungimea de 2,5 m montati vertical si platbanda din otel zincat 40x4 mm pozata in sant. Partea de sus a electrozilor si platbabdei, sunt ingropate ingropate la cota de -0,50 m fata de cota terenului natural, CTN. Distanta dintre electrozi este de aprox. 5m (2xL).

Traseul de amplasare a electrozilor si platbenzii, urmeaza conturul constructiilor in care exista instalatii electrice, la distantele prevazute de normativul I20-2000 fata de fundatii sau conducte metalice si evita, pe cat posibil, zonele circulate. Legatura electrica dintre electrozi si platbanda se face prin sudura electrica.

Imbinarile electrice dintre doua platbande este realizata prin suprapunerea capetelor pe o lungime de cel putin 10 cm, iar contactul se asigura prin sudura electrica. Toate sudurile se protejeaza anticoroziv.

In spatiile tehnice (garaj, atelier, statii de pompare) este executata centura interioara de legare la pamant la care se racordeaza masele metalice ale echipamentelor, utilajelor si sculelor de lucru alimentate cu energie electrica. In spatiile tehnice si sanitare este executata bara si legaturile de echipotentializare. Legaturile dintre priza electrica de pamant si tablourile electrice se face prin piese demontabile (eclise), cu suruburi mecanice galvanizate. De-a lungul traseului cablurilor electrice de forta se pozeaza in profilul liniei electrice subterane (LES) banda OlZn cu rol de nul de protectie.

Instalatia de legare la pamant pentru reteaua de iluminat exterior cuprinde prizele de pamant naturale ale stalpilor (armaturile stalpilor) si prize de pamant artificiale realizate la stalpii electrici de iluminat. In reteaua de iluminat exterior s-au prevazut prize de legare la pamant la stalpi, la distante de cca. 250 m. Rezistenta prizei de legare la pamant pentru paratrasnet poate fi de cel mult 10 Ohm daca priza este artificiala si de cel mult 5 Ohm, daca priza este naturala. De-a lungul traseului cablurilor electrice de iluminat exterior este pozat in profilul liniei electrice subterane (LES), banda OlZn cu rol de nul de protectie. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat si cutiilor de distributie de iluminat se vor lega la pamant.

2. Instalatia electrica de paratrasnet

Instalatia electrica de paratrasnet este formata din tije de captare de 2 m din OlZnȹ18 mm montate pe varful stalpilor electrici de iluminat indicati in planul instalatiilor electrice. Se asigura acoperirea zonelor circulate si protectia instalatiilor tehnologice amplasate in exterior.

Pentru stalpii de iluminat din zona depozitului, se asigura descarcarea curentului de trasnet, astfel incat unda de supratensiune sa nu afecteze izolatia cablurilor de iluminat si sa nu se propage spre tabloul electric. In tabloul general TGD se vor monta descarcatoare de supratensiune pe barele generale.

3. Instalatii electrice interioare

1. Cladirea administrativa, cladire receptie, garaj – atelier service

Distributia electrica in spatiile aferente cladirii administrative se face din tabloul electric de interior TFAd, prin conductoare de cupru tip FY montate in tuburi de protectie electrica etanse tip IPEY, ingropate in zidarie. Circuitul centralei termice electrice de 28,8kW folosite la prepararea agentului termic pentru incalzirea spatiilor administrative, este alimentat separat prin intermediul unui circuit electric trifazat racordat in firida FDA amplasata in exteriorul corpului administrativ. Din firida FDA este alimentat si tabloul TFAd. Celelalte circuite electrice sunt de tip monofazat, asigurand alimentarea prizelor si a corpurilor de iluminat. Prizele electrice sunt cu contact de protectie si se monteaza in doze de aparat sub tencuiala.

In laborator si in camera centralei termice prizele si corpurile de iluminat sunt protejate antiexplozie. Corpurile de iluminat sunt cu tuburi fluorescente si balast electronic (nu necesita compensare). In grupurile sanitare, vestiar, sala de mese, corpurile de iluminat sunt de tip protejat la umezeala si praf. Comanda iluminatului se face cu intrerupatoare si comutatoare unipolare, montate in doze de aparat sub tencuiala.

In cladirea garajului, distributia se face din tabloul de interior TFGS (racordat prin cablu subteran la TGD) prin cabluri din cupru masiv de tip CYYF, montate aparent sau in tavanele sau peretii dublii. In garaj si atelier sunt montate proiectoare protejate, pentru iluminat general, pe stalpii metalici si corpuri de iluminat local, pe perete. In atelier sunt montate suplimentar prize si corpuri de iluminat de 24V c.a. in spatiul de lucru situat sub nivelul pardoselii.

Constructia receptiei este alimentata prin cablu subteran, din TGD. Distributia interioara se face din tabloul existent in echiparea constructiei.

Tablourile electrice se echipeaza cu intreruptor general tetrapolar debrosabil pe intrare, intreruptoare automate cu protectie magnetotermica pe plecari, cleme, bare de nul de lucru si nul de protectie, sistem de fixare mecanica a capetelor de cablu.

1. Instalatii de iluminat de siguranta

Corpul administrativ, Cladirea garajului, Cladirea de receptie si statiile de pompare sunt prevazute cu instalatii electrice de iluminat de siguranta, cu Luminoblocuri cu acumulator si redresor (sursa proprie de alimentare). Acumulatoarele cu care sunt echipate corpurile de tip luminobloc, asigura un iluminat de siguranta de minim 8 ore.

2. Instalatii de curenti slabi

In toate spatiile cu activitate permanenta si in birouri, laborator, receptie, este prevazuta o retea structurata de telefonie si date. Instalatia este executata in tub de protectie ingropat in perete sau pat de cablu aplicat de-a lungul peretelui, cu cablu tip UTP Cat. 5 montandu-se prize modulare RJ45 si RJ11.

Postul de paza permanenta este echipat cu sisteme de monitorizare circulatie, acces si PSI.

Pentru cazurile de scurte intreruperi ale alimentarii cu energie electrica, sistemul de monitorizare dispune de sursa de rezerva tip UPS.

3. Distributii electrice de forta pentru instalatii tehnologice

Toate tablourile electrice de forta sunt alimentate din tabloul electric general TGD prin cabluri electrice de cupru montate subteran, de 0,4 kV izolate cu PVC si armate cu banda metalica.

Cablurile electrice de alimentare a tablourilor, se monteaza ingropat in santuri, la adancimea de 0,7-0,80 m fata de cota terenului natural CTN. Conform plansei de retele electrice, pe unele trasee, cablurile sunt in acelasi sant, cate doua sau mai multe.

Tablourile electrice de forta sunt de tip dulap electric, cu protectie minim IP 54, asezate pe suporturi din beton armat, cu parapetul de 0,50 m. Toate carcasele metalice ale dulapurilor electrice (tablourilor), vor fi racordate prin eclise de separatie la priza electrica de pamant.

Sigurantele si intreruptoarele electrice sunt dimensionate in functie de puterea receptoarelor, sectiunea cablului de alimentare si curentul de scurt circuit.

Tablourile electrice sunt asigurate cu sisteme de inchidere actionate cu chei speciale.

Toate cheile tablourilor electrice sunt gestionate numai de electricianul de serviciu instruit pentru lucrul cu instalatii aflate sub tensiune electrica.

Instalatia electrica de iluminat exterior

Instalatiile electrice de iluminat exterior sunt alimentate din tabloul electric general TGD, prin cablu electric subteran armat tip CYAbY (3 circuite). Sectiunile cablurilor tin seama de caderea de tensiune la capete si de dezvoltarea ulterioara a depozitului, prin amenajarea celulelor de depozitare nr. 2 si nr. 3. Corpurile de iluminat sunt instalate pe stalpi din beton armat tip SE 4. Fiecare stalp electric este dotat cu o cutie de sigurante electrice. De asemenea, corpurile de iluminat sunt racordate la priza de pamant. Aprinderea si stingerea lampilor pentru iluminatul electric exterior, se poate face manual, local de la tabloul electric general TGD, sau automat prin luxomat sau ceas programator, care poate comanda aprinderea si stingerea lampilor in functie de lumina existenta sau a programarii anticipate. Comanda aprinderii manuale se face si de la distanta, din cladirea receptiei.

Fiecare stalp electric are placuta de avertizare cu inscriptia asupra pericolului de electrocutare.

Personalul si echipamentele de exploatare

Necesarul de personal pentru exploatarea depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov, avand in vedere si acoperirea perioadelor de concendii de odihna sau boala este de 21 de persoane cu urmatoarea structura:

1. 1 sef depozit;
2. 1 supraveghetor;
3. 1 muncitor calificat;
4. 9 soferi;
5. 1 secretara;
6. 4 portari;
7. 4 muncitori necalificati.

Pentru gestionarea si exploatarea depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov, au fost achizitioante urmatoarele utilaje:

1. 2 compactoare pentru deseuri;
2. 2 autoincarcatoare;
3. 2 camioane pentru transport;
4. 2 autoutilitare tip pick up.

Depozitul de deseuri ocupa o suprafata totala de 27 ha. Depozitul de deseuri este construit pentru o durata de viata de 21 ani si cuprinde 3 celule, din care prima celula va functiona 5 ani.

Bilantul suprafetelor ocupate de depozit este urmatorul:

1. Zona administrativa 900 mp;
2. Celula 1 195 mp;
3. Celula 2 150 mp;
4. Celula 3 860 mp;
5. Structuri auxiliare 895 mp;

Suprafetele utile, in care se depoziteaza deseurile, sunt:

6. Celula 1 530 mp;
7. Celula 2 700 mp;
8. Celula 3 100 mp.

In prima etapa se realizeaza celula 1 a carei capacitate este de aprox. 980.000 mc.

Instalatie generala de evacuare

Prevenirea si controlul integrat al poluarii se ocupa de un anumit tip de impact asupra mediului, in care trebuiesc luate in considerare pentru a determina daca poate fi vorba despre o modificare substantiala. Cu toate acestea, modificarile in eliberarea substantelor poluante sunt cel mai probabil cauzele modificarilor esentiale. In acest sens, trebuie sa se aiba in vedere schimbarile din:

9. Substantele descarcate, daca o noua substanta a fost descarcata, trebuie sa fie luate in considerare daca aceasta ar putea avea efect negativ semnificativ. Totusi, daca aceasta noua descarcare a fost insotita de o reducere a descarcarii unei alte substante, atunci ar fi potrivit de considerat orice similaritate a efecteor celor doua substante. Daca efectul noii substante va fi aproape similar cu cel al substantei anterior utilizata si aflata acum in cantitate redusa, atunci schimbarea nu poate fi considerata esentiala;
10. Nivelul descarcarilor oricaror substante specifice. O crestere a nivelului descarcarilor va necesita o modificare esentiala doar daca va exista o crestere semnificativa a efectelor negative asupra mediului. Testul de semnificatie nutrebuie sa se bazeze pe cresterea relativa a descarilor dintr-un anumit loc, ci pe efectul absolut pe care acele descarcari le vor avea asupra mediului;
11. Tipul descarcarilor oricaror substante specifice. In afara de cresterea nivelului descarcarilor, alte modificari pot include modificari ale temperaturii, presiunii, vascozitatii, aspectului, starii de agregare, marimii si formei particulelor, culorii si a densitatii, trebuie avuta in vedere posibilitatea ca astfel de modificari sa nu aiba efecte negative semnificative.

Levigatul generat de masa de deseuri depozitate in celula 1 este colectat prin intermediul a 9 linii de drenuri alcatuite din tuburi de PEID cu fante cu diametrul de 355 mm, Pn16, orientate de la est la vest. Cele 2 ramuri ale conductei colectoare deverseaza levigatul in caminul CV10, de unde ajunge in statia de pompare SP1.

Statia de pompare SP1 are rolul de a pompa levigatul colectat de pe depozit in rezervorul de stocare a levigatului inainte de intrarea in statia de osmoza inversa. Rezervorul tampon are rolul de a inmagazina diferenta dintre debitul maxim de levigat ce poate aparea la precipitatii abundente si capacitatea de tratare a statiei de osmoza inversa.

Rezervorul este suprateran si are o capacitate utila de 700 mc.

Sistemul de tratare prin osmoza inversa este instalat intr-un container izolat termic, ventilat si incalzit, cu urmatoarele dimensiuni: 12,192 x2,438x2,591 m.

Capacitatea statiei de tratare este de 96 m³/zi.

Efluentul rezultat (permeatul) este transportat in chesonul statiei de pompare SP2. Debitul maxim de permeat este de 70% din capacitatea statiei de epurare. Statia de pompare a permeatului este de tip cheson din PEID cu diametrul de 2 m si adancimea de 3 m in care se monteaza 2 pompe submersibile (1+1 rezerva) cu un debit de 10 l/s, o inaltime de pompare de 10 m si N= 1KW. Permeatul rezultat din procesul de epurare impreuna cu apa uzata epurata in mini-statia de epurare sunt pompate in paraul Valeni.

Concentratul rezultat din statia de osmoza inversa este evacuat intr-un bazin, cu un volum util de 105 m³. Bazinul este executat in sapatura cu dimensiunile in plan 18,00 x 13,00 m si adancimea de 2,50 m. Panta taluzelor este de 1:1 si este impermeabilizat cu folie PEID rugoasa si rezistenta la radiatia ultravioleta. Concentratul este stocat in bazin pentru o perioada de circa 1 saptamana, dupa care este colectat si trimis spre eliminare catre un operator economic autorizat.

Apa provenita din spalarea autovehiculelor si colectata de rigola cu gratar a statiei este condusa printr-o conducta din PVC cu Dn 250 mm si lungimea de 30,00 m in separatorul de hidrocarburi SH1 cu capacitatea de 1l/s, dupa care ajunge in ministatia de epurare prin caminul C2.

Mini - statia de epurare are o capacitate de 15 mc/h si evacueaza apa epurata printr-o conducta din PVC cu diametrul de 160 mm si lungimea de 12,5 m in statia de pompare SP2 de unde este pompata impreuna cu permeatul in paraul Valeni.

Apa din precipitatii tratata de separatorul de hidrocarburi SH2 din decantor, precum si apa ce trece prin by – pass – ul decantorului ajunge in caminul C3 si apoi prin intermediul unei conducte din PVC cu diametrul de 350 mm si lungimea de 24 m in canalul de desecare.

Colectarea apelor meteorice din zona administrativa se face prinr-un sistem de rigole cu gratar cu latimea de 50 cm si adancimea variabila, amplasate pe marginea drumului de asfalt care conduc apele pluviale intr-un decantor cu capacitatea de 35 mc. Decantorul este dotat cu o pompa submersibila ce pompeaza apa cu suspensii din zona radierului in caminul C6 al retelei de canalizare de unde ajunge in ministatia de epurare.

Apa conventional curata de la suprafata deversorului trece printr-un separator de hidrocarburi si apoi este deversata in caminul C3 al retelei de canalizare, de unde este trimisa in emisar. Decantorul a fost proiectat pentru a decanta suspensiile si a elimina hidrocarburile antrenate de pe zona administrativa, calculul facandu-se pentru o ploaie cu intensitatea de 160 l/s si durata de 7 minute. Dupa primele 7 minute, se considera ca apa din precipitatii este conventional curata si poate fi dirijata prin bypassul decantorului direct in emisar.

Bazinul de retentie este o constructie paralelipipedica din beton armat cu dimensiunile in plan de 10,30 x 3,10 m si adancimea de 3,20 m, cu un volum util de decantare de 30 mc.

Constructia are doua compartimente:

12. In primul compartiment se produce sedimentarea aluviunilor si pomparea lor cu o pompa submersibila cu Q = 0,5 l/s si H = 10 m, in caminul de vizitare C7 prin intermediul unui furtun flexibil racordat la o conducta din PVC cu diametrul de 110 cm, de unde ajunge in mini-statia de epurare;
13. In al doilea compartiment al decantorului este montat un separator de hidrocarburi cu capacitatea de 3 l/s care, prin deversorul din primul compartiment, preia si trateaza apa de suprafata potential infestata cu hidrocarburi.

In rigola de acces in decantor este montata o conducta de by – pass din PVC cu diametrul de 350 mm cu radierul mai sus cu 10 cm fata de radierul rigolei pentru evacuarea apei in exces ce nu poate fi prelucrata de decantor, in caminul de vizitare C4 si apoi in emisar. Dupa iesirea din separatorul de hidrocarburi apa pleaca printr-o conducta din PVC cu diametrul de 350 mm in caminul C4, de unde ajunge in emisar.

Zona interna de depozitare

In functie de natura deseurilor depozitate, depozitul de la Girov este un depozit pentru deseuri nepericulase „Depozit de deseuri clasa „b”, conform prevederilor HG 349/ 2005.

La depozit nu vor fi acceptate deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a deseurilor nepericuloase si care satisfac criteriile relevante de acceptare intrucat depozitul nu este prevazut cu o celula separata destinata acestor tipuri de deseuri:

Consiliul Judetean Neamt