Profilul economic
Profilul economic al județului Neamț este determinat de structura echilibrată a formelor de relief, precum și de diversitatea resurselor sale naturale. Potențialul energetic al râurilor, zonele vaste acoperite de păduri, pășunile și fânețele, bogăția și diversitatea materialelor de construcții existente, terenurile favorabile agriculturii din partea de Est a județului, precum și calitatea factorului uman, sunt toate resurse importante care au fost exploatate și care au contribuit la crearea unei structuri economice echilibrate teritorial.
În funcție de toți acești parametri și nu numai, se evidențiază următoarea pondere a activităților economice în rândul populației județului, la nivelul anilor 2015 și 2016:
Structura resurselor de muncă - efectiv la 1 ianuarie 2017 - jud. Neamț
Șomaj
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii iunie 2018 era de 9.180 persoane, din care 3.804 (41%) femei.
La sfârşitul lunii iunie 2018, numărul şomerilor înregistraţi era cu 54 persoane mai mic faţă de luna mai 2018.
Județul Neamț dispune de importante resurse naturale şi umane, dar şi de know-how, caracterizate printr-o valoare adăugată ridicată. Acești factori, reuniţi, ar putea genera o dezvoltare economică susținută, având ca rezultat creșterea bunăstării generale a populației și, în același timp, sporirea vizibilităţii regiunii ca o infrastructură de afaceri foarte profitabilă pentru investitori.
În ultimii 10 ani, investițiile brute și investițiile străine directe s-au situat pe un trend ascendent în județul Neamț, dar există încă discrepanțe de dezvoltare în comparație cu alte județe din ţară.
După cum reiese dintr-un studiu realizat de Institutul Național de Statistică, veniturile totale ale populației din județul Neamț, precum și din întreaga Regiune Nord-Est, au fost în continuă creştere pe parcursul intervalului 2012-2017, fapt care a avut un impact pozitiv asupra creşterii calităţii vieții pentru locuitorii județului Neamț.
Meşteşugurile tradiţionale
Meşteşugurile tradiţionale practicate de locuitorii ce au trăit în ţinutul Neamţului, precum: exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, folosirea potenţialului cursurilor de apă au constituit baza direcţiilor în care a evoluat potenţialul economic al judeţului. Adaptarea acestor domenii la progresul tehnic şi apariţia a noi sectoare de producţie ca o consecinţă a dezvoltării şi modernizării vieţii social-economice, au condus la actuala structură a economiei judeţului.
Structura întreprinderilor active, pe activități economice, în anul 2016 - jud. Neamț
Industria
Comparativ cu luna iunie 2017, producţia industrială (serie brută) realizată în luna iunie 2018 a fost cu 8,82% mai mică, scădere determinată de realizarea unor producţii mai mici în majoritatea grupelor industriale, semnificativă fiind industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-25,77%) şi industria energetică (-19,65%). S-au înregistrat creşteri ale producţiei realizate în luna iunie 2018 în industria bunurilor de capital (+ 4,17 %) care a fost mai mare decât producţia realizată în luna iunie 2017.
Producţia industrială (serie brută) realizată în luna iunie 2018, comparativ cu luna mai 2018, a fost constantă. Au avut loc creşteri determinate de realizarea unor producţii mai mari în industria bunurilor de uz curent (+5%). S-au înregistrat producţii mai mici faţă de luna mai 2018 în majoritatea grupelor industriale, semnificativă fiind industria energetică (-9,4%) şi în industria bunurilor de capital (-5,44%).
Structura cifrei de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități economice
- Comerț – 47,2%
- Construcții – 6,5%
- Industrie – 32%
- Transport și depozitare – 5,2%
- Hoteluri și restaurante – 1,6%
- Tranzacții imobiliare – 3,7%
- Alte activități – 2,6%
Comerţul
Comerț internațional
În luna aprilie 2018, exporturile FOB au fost mai mari cu 6791 mii Euro (+17,88%) faţă de luna aprilie 2017, iar importurile CIF au fost mai mari cu 1483 mii Euro (+4,24%) faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada ianuarie – aprilie 2018 s-au înregistrat la: textile și articole din textile (36,34%), mijloace și materiale de transport (19,46%), produse din fontă, fier și oțel (16,04%), lemn brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn (9,09%).
În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: textile şi articole din textile (31,03%), mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (14,36%), materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (12,92 %), mijloace și materiale de transport (10,19 %).
Agricultura
Principalele culturi agricole: grâu – secară (14,7%), porumb (35,3%), orz -orzoaică (4,3%), cartofi (4,6%), floarea soarelui (8,8%), sfeclă de zahăr (2,2%), alte culturi (26,2%).
Silvicultura
Fondul forestier de stat cuprinde 262.000 ha, din care terenuri acoperite cu pădure 257,3 mii ha (răşinoase 140,2 mii ha, foioase 117,1 mii ha). Din fondul forestier al județului fac parte diverse rezervaţii naturale, din care amintim:
- Parcul Național Ceahlău – 7.742,5 ha
- Parcul Natural Vânători Neamț – 30.818 ha
- Rezervația Naturală Cheile Șugăului – Munticelu – 335 ha
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș – 3.315,82 ha aflate pe teritoriul județului Neamț și 3.621,27 ha pe teritoriul județului Harghita
Transporturile
Județul Neamț este conectat cu rețelele rutiere și feroviare TEN-T (Rețeaua transeuropeană de transport) fie direct, fie indirect, prin nodurile de transport, Piatra Neamț și Roman fiind traversate direct de rețeaua europeană de transport, prin intermediul E85 (DN2), E581 (DN24, DN24B), DN 12, DN 15, DN 15C, DN 15B, DN 28A, E 583 (DN 28), E574 (DN11) – pe drum şi prin M500, Linia 501 – pe calea ferată.
Principalele drumuri de interes internațional, național și regional pe teritoriul județului Neamț sunt:
E85: drum european, care traversează Europa de la nord la sud, trecând prin următoarele țări: Lituania, Belarus, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia. În România, drumul traversează și județul Neamț prin municipiul Roman, având următorul traseu pe teritoriul țării: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu
E583: Roman – Săbăoani – Iași – Sculeni – Republica Moldova – Ucraina
DN2: Bucuresti – Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat – Focșani – Adjud – Bacău – Roman – Suceava – Rădăuți – granița cu Ucraina
DN12C: Gheorgheni – Bicaz
DN15: Turda – Târgu Mureș – Reghin – Toplița – Piatra Neamț – Bacău
DN15 B: dinspre Poiana Largului – Târgu Neamț – Cristești
DN15C: Piatra Neamț – Bălțătești – Târgu Neamț – Fălticeni
DN15D: Piatra Neamț – Roman – Vaslui (DN24)
În ceea ce privește transportul aerian, municipiul Piatra Neamț – capitala județului, este situat la o distanță de 58 km de aeroportul din Bacău, la 122 km de aeroportul Suceava și la 131 km de aeroportul din Iași.
Pentru perioada de timp 2018-2023, autoritățile publice au în vedere investiții în infrastructură pentru a asigura o mai bună accesibilitate, transport în condiții de siguranță și, de asemenea, reducerea poluării atmosferice și îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor.
Comunicaţiile
În ceea ce privește infrastructura de telecomunicații, rețele de telefonie fixă și sistemele mobile GSM sunt dezvoltate și reprezentate în județul Neamț prin companiile: Vodafone, Orange, Telekom, RCS&RDS.
Turismul
Unul dintre cele mai mari potenţiale de creare a locurilor de muncă și valoarea adăugată din judeţ îl are turismul.
Județul Neamț ocupă locul al 6-lea în țară în ceea ce privește potențialul turistic, potrivit unui clasament inclus în Master Planul pentru Turism, elaborat de Ministerul Turismului din România, în anul 2007.
Există 4 stațiuni turistice atestate în judeţul Neamț, și anume: Piatra Neamț și Târgu Neamț – stațiuni turistice de interes național și Bălțătești și Durău – stațiuni turistice de interes local.
Potențialul turistic al zonelor Piatra Neamț, Târgu Neamț și, la un nivel extins, al întregului județ, este un factor determinant al creșterii continue a cererii de servicii de petrecere a timpului liber în regiune. Manifestările tradiționale și activităţile de petrecere a timpului liber sunt deosebit de populare aici, oferind diversitate zonei și convertind-o într-un punct central de atracție.
Cadrul natural de o frumuseţe aparte, monumentele istorice şi de artă, tezaurul etno-folcloric, plasează judeţul Neamţ pe locul 8 în circuitul turistic al ţării, atrăgând numeroşi vizitatori din ţară şi din străinătate. Obiectivele turistice şi unităţile de cazare (18 hoteluri, 6 moteluri, 6 cabane, 193 pensiuni turistice şi agroturistice, ş.a.) sunt concentrate în 5 zone turistice: Piatra Neamţ, Bicaz, Masivul Ceahlău, Tg. Neamţ şi Roman. Patrimoniul turistic cuprinde elemente mult apreciate de specialişti şi publicul larg: mănăstiri – Agapia, Văratec, Războieni, Neamţ, Secu, Sihăstria, Petru Vodă, Durău, Pângăraţi, Bistriţa, Tazlău; cetăţi medievale – Cetatea Neamţ, Curtea Domnească , Ruinele Palatului Cnejilor, Cetatea Dacică „Bîtca Doamnei”; arii naturale protejate: Cheile Bicazului, Masivul Ceahlău, Parcul Natural Vânători Neamţ, Rezervaţia de Zimbri „Dragoş Voda”, Lacul Cuejdel, Lacurile Pângăraţi şi Vaduri; staţiuni balneare – Bălţăteşti, Oglinzi, Neguleşti; case memoriale – Calistrat Hogaş, Ion Creangă, Veronica Micle, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă; muzeele de istorie, arheologie, stiinţe naturale, etnografie şi artă din Piatra Neamţ, Roman, Târgu Neamţ şi Bicaz; muzeele etnografice particulare „Nicolae Popa” din Târpeşti şi „Vasile Găman” din Lunca, Vânători Neamţ.
În luna iunie 2018, în activitatea de turism au funcţionat 176 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (care deţin certificat de clasificare aprobat de Ministerul Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), cu un număr total de camere oferite turiştilor de 2562 şi un număr total de locuri-pat oferite turiştilor de 5612.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna iunie 2018 a fost de 166.600 locuri-zile, cu 0,5% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului 2017.
Ponderea cea mai mare în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin pensiunile agroturistice (37,3%), urmate de hoteluri (29,9%), iar restul tipurilor de structuri de cazare deţin 32,8%.
Sosirile, înnoptările şi durata medie a şederii turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică, în luna iunie 2018.
Tipuri de structuri de primire turistică |
Sosiri (număr) |
Înnoptări (număr) |
Durata medie a șederii (număr zile/turist) |
||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Total | Români | Străini | Total | Români | Străini | Total | Români | Străini | |
Total | 23757 | 21647 | 2110 | 46028 | 42621 | 3407 | 1,9 | 2,0 | 1,6 |
Hoteluri | 10739 | 9290 | 1449 | 25104 | 22907 | 2197 | 2,3 | 2,5 | 1,5 |
Hosteluri | 943 | 922 | 21 | 2427 | 2396 | 31 | 2,6 | 2,6 | 1,5 |
Moteluri | 1678 | 1570 | 108 | 2081 | 1968 | 113 | 1,2 | 1,3 | 1,0 |
Vile turistice | 639 | 421 | 215 | 1492 | 860 | 632 | 2,3 | 2,0 | 2,9 |
Cabane turistice | 512 | 512 | – | 778 | 778 | – | 1,5 | 1,5 | – |
Pensiuni turistice | 1580 | 1526 | 54 | 2073 | 2011 | 62 | 1,3 | 1,3 | 1,1 |
Pensiuni agroturistice | 6154 | 5891 | 263 | 9498 | 9126 | 372 | 1,5 | 1,5 | 1,4 |
Tabere de elevi și preșcolari | 961 | 961 | – | 2021 | 2021 | – | 2,1 | 2,1 | – |
Căsuțe turistice | 554 | 554 | – | 554 | 554 | – | 1,0 | 1,0 | – |
Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (91,2%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 68,9% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în judeţul Neamţ.
Sosiri (număr) |
Înnoptări (număr) |
Durata medie a șederii (număr zile/turist) |
|
---|---|---|---|
Total turiști nerezidenți în România, din care: | 2110 | 3407 | 1,6 |
Europa, din care: | 1924 | 3085 | 1,6 |
Uniunea Europeană, din care: | 1453 | 2135 | 1,5 |
Franța | 570 | 803 | 1,4 |
Spania | 283 | 416 | 1,7 |
Italia | 154 | 212 | 1,4 |
Germania | 118 | 133 | 1,1 |
Polonia | 79 | 183 | 2,3 |
Alte țări din UE | 294 | 388 | 1,3 |
Republica Moldova | 347 | 804 | 2,3 |
Ucraina | 41 | 55 | 1,3 |
Alte țări din Europa | 83 | 91 | 1,1 |
Africa | 3 | 3 | 1,0 |
America de Nord | 8 | 21 | 2,6 |
America de Sud | – | – | – |
Asia, din care: | 175 | 298 | 1,7 |
Israel | 164 | 282 | 1,7 |
Alte teritorii | – | – | – |
Procentul cel mai mare de sosiri ale turiştilor străini s-a înregistrat în hotelurile din categoria 3 stele (62,5%), urmat de vilele turistice de 4 stele (9,9%). În luna iunie 2018, cei mai mulţi turişti străini au fost din: Franţa (27,0% din numărul total al sosirilor turiştilor străini), Republica Moldova (16,4%), Spania (11,3%), Italia (7,3% ). Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în luna iunie 2018, de 27,6% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 3,1 puncte procentuale mai mic faţă de indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din luna iunie 2017.
Sănătate (anul 2017):
Paturi în spitale | Medici | Stomatologi | Farmacişti | Personal sanitar mediu |
2250 | 823 | 298 | 293 | 3067 |
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat (anul 2017)
Spitale | Dispensare medicale | Creşe | Farmacii |
5 | 4 | – | 5 |
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritar privată (anul 2017)
Cabinete medicale de familie | 260 |
Cabinete medicale de medicină generală | 37 |
Cabinete medicale de specialitate | 355 |
Cabinete stomatologice | 338 |
Laboratoare medicale | 48 |
Laboratoare de tehnică dentară | 74 |
Farmacii | 156 |
Depozite farmaceutice | 4 |
Protecţia socială (anul 2017):
În judeţ funcţionează mai multe unități de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu handicap:
- Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare Minori cu Handicap Păstrăveni (200 locuri);
- Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Războieni (170 locuri);
- Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Oşlobeni (52 locuri);
- Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Bozieni (70 locuri);
- Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Târgu Neamţ (60 locuri)
- Centrul Zonal de Asistență a Persoanelor Aflate în Dificultate
- Complex de Servicii pentru Persoane Adulte cu Handicap Roman
- Centrul de Îngrijire și Asistență (50 locuri)
- Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap (76 locuri)
- Locuința Protejată „Acasă” Trifești – 10 locuri
În oraşele Piatra Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ funcţionează câte o cantină socială unde iau masa zilnic peste 500
localnici.
Unități de protecție socială pentru copii din cadrul Direcției de Asistență Socială din Piatra Neamț:
- Serviciul de Protecție a Copilului la Asistent Maternal Profesionist
- Compartiment Asistent Maternal Profesionist
- Complex de Servicii „Ion Creangă”: Casa „Traian”, Casa „Floare de Colț”, Casa „Decebal”,
Compartimentul de Consiliere Psihosocială și Integrare Socio-Profesională a Tinerilor Rezidenți, Centrul de
Primire a Copilului în Regim de Urgență - Complex de Servicii de zi Piatra Neamț
- Centrul de Zi
- Centrul de Recuperare de Zi a Copilului cu Dizabilități (Echipa Mobilă pentru Recuperarea
Copilului cu Dizabilități, Centrul de Recuperarea Copilului cu TSA, Centrul de Recuperare a Copilului cu
Dizabilități) - Complex de Servicii „Elena Doamna” Piatra Neamț: Casa „Călin”, Casa „Smărăndița”,
Compartimentul de Consiliere Psihosocială și Integrare Socio-Profesională a Tinerilor Rezidenți, Centrul de
Primire a Copilului în Regim de Urgență, Centrul de Intervenție în Regim de Urgență și Telefonul Copilului
- Centrul de Recuperare de Zi pentru Copilul cu Dizabilități Piatra Neamț
- Centrul de Recuperare a Copilul cu Dizabilități
- Centrul Rezidențial pentru Copilul cu Dizabilități Piatra Neamț
- Serviciul pentru educație timpurie antepreșcolară – oferă servicii sociale pentru 68 de copii
care provin din familii defavorizate și marginalizate social - Centrul de zi pentru preșcolari „Castani” – având 25 de locuri – oferă servicii copiilor cu
vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, care provin din familii aflate în situații de dificultate - Centrul de sprijin și asistență specializată pentru copii oferă servicii sociale şi asigură o
structură educativă pentru 68 de copii.
Unități de protecție socială pentru adulți din municipiul Piatra Neamț
- Centrul Social Pietricica (servicii sociale pentru persoane vârstnice)
- Centrul Social „Împreună” – unitate de asistență socială în cadrul Direcției de Asistență
Socială a municipiului Piatra Neamț, cu o capacitate de 40 de locuri, acordă servicii tinerilor care provin din
centrele de plasament și au domiciliul/ reședința pe raza administrativ-teritorială a municipiului Piatra
Neamț;
Alte unități de protecție socială din județul Neamț
- Complexul de Servicii „Romanița” Roman
- Centrul de Protecție a Copilului cu Dizabilități
- Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență
- Centrul Maternal
-
- Complex de Servicii „Familia Mea” Roman
- Centrul de Tip Familial
- Biroul de Consiliere Psihologică și Integrare Socio- Profesională a Tinerilor Rezidenți
- Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență
- Complex de Servicii „Ozana” Târgu Neamț
- Centrul Rezidențial – Casa de Tip Familial – Casa „Ozana”
- Complex de Servicii pentru Copilul Delincvent
- Centrul de Supraveghere și Sprijin a Reintegrării Sociale a Copilului Care a Săvârșit Fapte Penale și cu
Răspundere Penală - Compartiment Mobil de Intervenție pentru Copilul cu Comportament Deviant
- Centrul de Supraveghere și Sprijin a Reintegrării Sociale a Copilului Care a Săvârșit Fapte Penale și cu
Cultură, arte, culte
Acest domeniu dispune de o bază materială formată din: 8 muzee în Piatra Neamț, 3 muzee în Roman, 4 în Târgu Neamț și un muzeu în Bicaz, un cinematograf în Piatra Neamț, 5 biblioteci publice în Piatra Neamț, Roman, Bicaz, Târgu Neamț și Roznov și 68 de biblioteci comunale care funcționează pe teritoriul județului Neamț. Pe lângă acestea, județul Neamț abundă în lăcașuri de cult: biserici (90% de rit ortodox, 7% de rit catolic, 3% alte culte), mănăstiri şi schituri.
Prin urmare Neamțul se numără printre județele din România care deține nenumărate monumente istorice – mănăstiri, biserici, biserici din lemn, Complexul Muzeal Județean Neamț cu următoarele unități muzeistice de istorie, artă şi etnografie ce găzduiesc colecții de mare valoare: Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, Muzeul de Artă Eneolitica Cucuteni Piatra-Neamț, Muzeul de Artă Piatra-Neamț, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț, Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț, Galeriile de Artă “Lascăr Vorel” Piatra-Neamț, Expoziția “Curtea Domnească” (Turnul Clopotniță, Beci I, Beci II) Piatra-Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Muzeul de Artă Roman, Muzeul de Științele Naturii Roman, Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț. Tot de Complexul Muzeal Județean aparțin și casele memoriale: Ion Creangă, Calistrat Hogaș, Veronica Micle, precum și Muzeul Cetatea Neamț Târgu-Neamț.
Sunt organizate expoziţii permanente şi sunt expuse colecţii particulare în toate muzeele din judeţ. Se află în evidenţa şi protecţia forurilor culturale aproximativ 800 ansambluri monumentale, statui şi situri arheologice.
Pe teritoriul județului Neamț sunt și muzee etnografice particulare precum Nicolae Popa, Vasile Găman, zone naturale protejate: Parcul Național Ceahlău, Parcul Natural Vânători Neamț, Rezervaţia de Zimbri Dragoș-Vodă, Cheile Bicazului, Cheile Șugăului, Lacul Pângaraţi, Lacul Vaduri, Lacul Bâtca Doamnei, Lacul Cuejdel – cel mai mare lac de baraj natural din țară; zone naturale cu un peisaj pitoresc: Valea Bistriţei, Valea Tarcăului, Lacul Izvorul Muntelui. De asemenea, există trei zone cu izvoare minerale terapeutice în județ: Bălțătești, Oglinzi, Negulești, dintre care, în prezent, doar complexul Bălțătești este în stare de funcționare.
“Teatrul Tineretului” din Piatra Neamţ este emblematic pentru viaţa teatrală din ţară, repurtând numeroase succese a căror valoare este recunoscută şi admirată atât de public cât şi de specialişti.
Învăţământul
Școli din învățământul primar și gimnazial: 90 (anul 2017)
Licee și colegii teoretice: 9
Școli tehnice și de maiștri: 10
Numărul total de elevi din județ în anul 2017 a fost de 72.924 persoane, dintre care 93,74% în învățământul preuniversitar, 5,79% în învățământul profesional și doar 0,48% în învățământul superior.
Activitatea de cercetare este relativ bine reprezentată în regiune, județul Neamț deținând locul al 2-lea după județul Iași în ceea ce privește activitățile de cercetare și dezvoltare, județul având 154 de angajați implicați direct în activitatea de cercetare-dezvoltare (atât cercetare științifică, cât și industrială).
O prioritate a strategiilor de dezvoltare ulterioare este crearea de centre de formare profesională continuă, împreună cu certificarea formală sau informală a competențelor profesionale dobândite de persoanele care lucrează în domenii tehnice de activitate. Acțiunile în acest sens au fost deja adoptate, dar există încă un potențial enorm pentru îmbunătățirea viitoare a sectorului educației.