Relieful
Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la Vest spre Est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în Lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului, dintre care principalele masive și altitudini muntoase sunt următoarele:
wdt_ID | Denumirea vârfului | Denumirea masivului muntos | Altitudinea vârfului |
---|---|---|---|
1 | Ocolașu Mare | Ceahlău | 1907 |
2 | Toaca | Ceahlău | 1900 |
3 | Budacu | Bistrița | 1859 |
4 | Hășmașu Mare | Hășmaș | 1792 |
5 | Grințieș | Bistrița | 1757 |
6 | Bivolu | Stânișoara | 1530 |
7 | Măgura | Tarcău | 1491 |
8 | Murgoci | Goșman | 1293 |
Rețeaua hidrografică
Este formată din: Râul Bistriţa – care străbate judeţul din Nord – Vest la Sud, cursul inferior al râului Moldova, o parte din cursul inferior al râului Siret (în partea Estică), precum şi pâraiele: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdiu, Nechit şi Valea Neagră. Lacurile artificiale sunt executate în scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultură, agrement, cel mai mare fiind Lacul Izvoru Muntelui – creat prin barajul de la Bicaz, în suprafaţă de 3.100 ha şi o lungime de 35 de Km.
Alte lacuri artificiale aflate pe teritoriul județului sunt: Pângărați (155 ha), Vaduri (120 ha) și Bâtca Doamnei (235 ha).
Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii
Este cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă de 1.000.000 mc. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mai mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul pârâului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu din Munţii Stânişoarei.
Clima
Județul Neamț are o climă temperat continentală cu particularităţi specifice părţii de Est a ţării şi cu caracteristici determinate de formele de relief şi marile suprafeţe lacustre apărute odată cu amenajarea energetică a râului Bistriţa.
Bogăţiile naturale
Pădurea reprezintă cea mai mare bogăţie a judeţului, iar păşunile şi fâneţele, care dau un farmec deosebit peisajului, constituie o sursă pentru hrana animalelor dar şi pentru industria plantelor medicinale. Fauna asigură un renume legendar în domeniul vânătorii. Ca principale surse de materii prime, enumerăm: calcarul, sulfuri cuprifere, săruri de potasiu, gresii, calcare, nisipuri, prundişuri şi uraniu la care se adaugă izvoarele cu ape minerale.