ATOP Neamț a demarat campania având ca temă prevenirea victimizării populației prin fapte de criminalitate informatică, atât din mediul rural cât și din mediul urban

Inspectoratul de Poliție Județean Neamț, Consiliul Județean Neamț – Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) și Instituția Prefectului Județul Neamț implementează un proiect de informare și conștientizare a populației cu privire la fraudele informatice. Marți, 24 septembrie, a avut loc o ședință a reprezentanților instituțiilor implicate în proiect cu toți primarii din Neamț, prezidată de prefectul Adrian Bourceanu, în cadrul campaniei „Nu te lăsa păcălit! Protejează-ți datele, protejează-ți viitorul!“.
„Am organizat această întâlnire, la finalul căreia toți participanții au primit materiale de informare – afișe și pliante, pentru că ne dorim ca mesajul nostru privind protecția populației de fraudele informatice să ajungă în absolut toate localitățile din județ. Este o campanie care se adresează publicului larg, pentru că numărul de fraude informatice este extrem de mare și e necesar să prevenim oamenii să nu cadă în capcana infractorilor. Proiectul continuă cu organizarea, în fiecare comună, a unor întâlniri cu populația, la care vor participa polițiști din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Criminalității Neamț. Întâlnirile vor avea loc la căminele culturale sau în preajma lăcașurilor de cult, în spații accesibile și cunoscute în special de populația mai în vârstă care, din păcate, în cele mai multe cazuri este victimă în astfel de situații. În cadrul acestor întâlniri vor fi prezentate principalele tipuri de infracțiuni informatice, metodele de înșelăciune și exemplele practice despre cum ne putem proteja de aceste infracțiuni informatice. Amănuntele acestea vor fi oferite de către specialiști din cadrul Compartimentului de prevenire a fraudelor informatice“, a declarat Aurel Munteanu, președintele ATOP Neamț.

Metode prin care oamenii sunt țepuiți
Fraude cu investiții – potențialele victime primesc oferte de la diverse persoane sau entități prin care le sunt garantate câștiguri prin investiții care nu există sau sunt înșelătoare (cumpărare de acțiuni, investiții, job-uri online bazate pe like-uri).
În cazul fraudelor cu investiții, apar pe rețele de socializare anunțuri de tip reclamă, cu privire la servicii de investiții financiare. Sunt solicitate date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame. De asemenea, se primește un apel nesolicitat, în mod repetat, și garanția că afacerea e sigură și se recuperează foarte repede investiția. Se mai spune că oferta este limitată în timp, confidențială și nu trebuie divulgată. Mai trebuie știut faptul că datele bancare sunt exploatate în diferite moduri (deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare criptomonede, transferuri bancare frauduloase și inclusiv obținerea de linii de credit online).
Phishing – se referă la mesaje false, care induc în eroare destinatarii pentru a-și divulga datele personale, financiare ori de securitate. Sunt acele mesaje primite din partea unor instituții (Poșta Română, bănci, etc.) prin care se solicită date „sensibile“ despre cont, parole etc.

 

FOTO:
https://www.facebook.com/photo/?fbid=866085738992496&set=pcb.866086122325791