Proiecte realizate/proiecte de succes
2010
CONSUMATOR NEMȚEAN CU ATITUDINE !
Obiectiv:
Informarea unui număr de 8000 de cetăţeni din comunităţile a 5 localităţi din judeţul Neamţ, ( Bicaz ; Bicaz Ardeal ; Moldoveni ; Roznov ; Târgu Neamț ) pe durata a 2 luni, prin prezentarea de informaţii şi aspecte cu privire la drepturile şi interesele lor legitime şi legislaţia din domeniul protecţiei consumatorului;
Grupuri ţintă: consumatori din mediul urban şi rural
Beneficiari: 8000 de persoane
Valoarea proiectului: 34.775 lei ;
2012
ALEGE VIAȚA, EVITĂ DROGURILE
Campanie de conștientizare a adolescenților și tinerilor , asupra riscurilor consumului de etnobotanice, alcool și țigări;
Obiectiv:
Campanie de Informarea unui numar, aproximativ, de 2000 de adolescenți și tineri , din 5 orașe din județul Neamț, în perioada iunie – august 2012, prin prezentarea și distribuirea, în cadrul unor întâlniri directe , de materiale promoționale informative cu privire la consecințele consumului de etnobotanice, alcool și țigări și modalități de prevenirea și combaterea acestor vicii ;
Valoarea proiectului: 22730 lei; ( finanțare 20000 lei, coparticipare 2730 lei)
ITINERARII SPIRITUALE LA MUNTELE CEAHLĂU
În perioada iunie – septembrie 2012, Asociaţia „Pro Grinţieş” a desfășurat proiectul „Itinerarii sprirituale la muntele Ceahlău”, realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ. Proiectul a implicat mai multe activități cu elevi și profesori de la școlile din jurul muntelui Ceahlău, beneficiind de sprijinul logistic al Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău.
S-a dorit cercetarea laturii sprirituale a muntelui Ceahlău, descoperirea vechilor lăcaşuri de cult ale regiunii, a locurilor de vieţuire a sihaştrilor şi monahilor, reconsiderarea mitologiei acestor locuri, a tradiţiilor şi a istoriei lor și acest lucru s-a realizat prin intermediul şcolilor, astfel proiectul căpătând o puternică notă de continuitate şi viabilitate. De remarcat faptul că la lansarea proiectului, care s-a realizat printr-o excursie tematică pe muntele Ceahlău, au participat peste 150 de elevi care au urcat spre vârf de munte pe trasee diferite, în frunte cu dascălii lor sau cu reprezentanţi ai presei.
Proiectul şi-a propus să ofere elevilor posibilitatea de a cerceta sub îndrumarea unor profesori cu experienţă din şcolile nemţene, dar şi din Universitatea din Bucureşti, de a străbate locuri, de a vorbi cu oamenii, de a realiza interviuri, fotografii, schiţe, hărţi. S-au realizat hărţi tematice cu sprijinul d-lui lect. univ.dr. Iulian Săndulache, de la Universitatea din Bucureşti.
De asemenea, s-a realizat o broşură informativă, de tip mini-ghid turistic al Ceahlăului, iar rezultatele cercetărilor au fost publicate în cadrul unui volum apăruta în condiţii grafice deosebite pentru a pune în valoare fotografiile realizate şi cărţile poştale sau fotografiile de epocă adunate.
Cartea, plină de imagini şi îmbogăţită cu hărţi, oferă turistului şi pelerinului itinerarii, posibilitatea de-a afla ceea ce trebuie văzut, ce este frumos pe aceste locuri, care sunt comorile sale spirituale.
În cadrul proiectului au fost angrenaţi profesori şi elevi de la şcolile din Grinţieş, Ceahlău, Taşca, Pipirig, dar şi cercetători cu experienţă precum lect. univ. Iulian Săndulache de la Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti sau reprezentanţi ai Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău (prof. I. Pârvulescu, Cătălin Gavrilescu, C-tin Andraş). Cartea a fost rezultatul muncii de echipă, a muncii de teren, dar şi a cercetării asidue în biblioteci şi arhive. Un însemnat grup de munteni de la poale de Ceahlău oferă un dar: o carte despre cele de demult, despre cele frumoase, despre toate cele care trebuie văzute la muntele Ceahlău.
2013
PELERIN ÎN JUDEŢUL NEAMŢ
Proiectul cultural „Pelerin în judeţul Neamţ” a fost iniţiat de Asociaţia Filateliştilor Piatra Neamţ cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ şi a fost implementat de o echipă condusă de prof. Cristian Vatamanu (Şcoala „Iustin Pârvu” Poiana Teiului) şi prof. Daniel Dieaconu (Şcoala „Constantin Panţiru” Grinţieş), a cercetat istoria mănăstirilor şi schiturilor nemţene şi a oferit cititorului, pe lângă cuvânt – istorie şi legendă – şi imagine: nouă (fotografii realizate în excursii) şi veche (cărţi poştale şi imagini de epocă oferite de colecţionarii asociaţiei). S-a realizat astfel un ghid care oferă itinerarii spirituale, dar şi o frescă a unei lumi demult apuse ce ni se dezvăluie prin cartea poştală veche.
Proiectul a avut o deschidere inedită: echipa de proiect împreună cu elevi cu aptitudini spre istorie şi religie din şcolile Iustin Pârvu din Poiana Teiului şi Constantin Panţiru din Grinţieş, dar şi din Pipirig (peste 30) au pornit pe drumurile şi cărările judeţului pe urmele pelerinilor de odinioară.
„Valori spirituale nemţene – isihasm si monahism“ a fost tema simpozionului proiectului „Pelerin în judetul Neamt“, materializat prin lucrarea cu acelaşi titlu şi care se constituie într-un album şi ghid al mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor. Simpozionul a cuprins comunicări documentate şi competent elaborate, subiectele abordate au deschis calea interesului publicului fată de lăcaşurile de cult din Neamt, a artei religioase, a trăirilor duhovnicesti, în general, şi ale unor duhovnici de marcă precum părintii Cleopa, Ioanichie Bălan şi Iustin Pîrvu, în particular. Volumul „Pelerin în judeţul Neamţ” a văzut lumina tiparului la Editura Cetatea Doamnei din Piatra Neamţ şi a fost lansat la Grinties, va constitui un veritabil ghid al pelerinilor şi iubitorilor de monumente istorice şi de artă, dar şi de locuri de destindere şi împlinire sufletească.
Pentru scoaterea la lumină a cărţii a trudit o echipă de cercetare formată din profesori, elevi şi colaboratori, ce a străbătut întru documentare judeţul, de la muntele Ceahlău la şesul Romanului, de la Doljeşti si Valea Ursului la Nechit şi Tazlău sau la Grintieş şi Farcaşa, făcînd fotografii, luînd interviuri, cercetînd pisanii. A fost nevoie şi de o laborioasă cercetare de bibliotecă şi de arhive. Componenta de imagine a fost importantă, deoarece proiectul şi-a propus editarea unei lucrări care prin cărtile poştale şi fotografiile actuale să unească trecutul cu prezentul.
A fost a publicată, de asemenea, o carte ilustrată despre „Mănăstiri şi schituri din judeţul Neamţ”, semnată de trei autori: Constantin Paţilea, Viorel Nicolau şi Daniel Dieaconu, care pun în valoare frumuseţea judeţului Neamţ prin ceea ce are el mai de preţ spirirtual, marile lavre creştine din acest ţinut dar şi micile bijuterii arhitectonice şi de cult ortodox ascunse prin munţii Neamţului, schiturile în care nevoiesc câteva sute de monahi şi monahii.
S-au bucurat de atenţia autorilor mănăstirile Neamţ, Bistriţa, Dobru, Tazlău, Războieni, Bisericani, Pângăraţi, Secu, Durău, Agapia, Sihăstria, Almaş, Văratec, Horaţia, Tarcău, Nechit, Giurgeni, Dumbrăvele, Petru Vodă, Bodeşti, Poiana, Buhalniţa, Muntele Ceahlău, Brădiţel, Peştera, dar şi schiturile Vovidenia, Pocrov, Icoana Veche, Icoana Nouă, Branişte, Cărbuna, Doamna, Draga, Cuiejdi, Bistriţa, Pietricica, Podoleni, Ţibucani, Agapia Veche, Sihla, Poiana lui Ioan, Coroi, Groşi, Horăicioara, Mastacăn, Cerebuc, Neguleşti. O carte frumoasă care ilustrează, la propriu, salba de așezăminte monahale cu care se mândreşte judeţul Neamţ, cu siguranţă cel mai bogat din ţară la acest capitol.
2014
PASTILA NU ESTE BOMBOANĂ!
Campanie de informare și conștientizare a cetățenilor cu privire la evitarea automedicației.
Obiectiv:
Campanie de informarea și conștientizarea unui numar, aproximativ, de 2000 de cetățeni , din 5 orașe din județul Neamț( Bicaz, Piatra Neamț, Roman, Roznov și Tg.Neamț ) în perioada iulie – septembrie 2014, prin prezentarea și distribuirea, în cadrul unor întâlniri directe , de materiale promoționale informative cu privire la automedicație și modalități de evitare a acesteia ;
Valoarea proiectului: 22820 lei; ( finanțare 19990 lei, coparticipare 2830 lei)
RANGER JUNIOR ÎN PARCUL NAŢIONAL CEAHLĂU
Ranger Junior în Parcul Naţional Ceahlău a fost un proiect al Asociaţiei Pro Grinţieş care a primit sprijjinul Consiliului Judeţean Neamţ, ce a înţeles valoarea educaţiei tinerilor pentru păstrarea ariilor protejate. A fost ales pentru început Parcul Naţional Ceahlău, unde, cu sprijinul rangerilor seniori, s-au desfăşurat mai multe acţiuni în spiritul rangerilor junior, un fenomen cu tot mai multă putere la nivel mondial.
Acţiunea de identificare a speciilor floristice şi faunistice, dar şi de recunoaştere a tuturor traseelor de escaladare a masivului Ceahlău, a avut un caracter ştiinţific prin participarea elevilor, profesorilor de la şcolile Grinţies, Poiana Teiului, Borca, Pipirig, Bicaz Chei, Crăcăoani, Ceahlău, dar şi a specialiştilor Parcului Ceahlău, care le-au explicat rangerilor juniori care este bogăţia floristică şi faunistică, modul de protecţie şi ocrotire a acestui tezaur natural, cum pot fi identificate în teren stîncile Panaghia, Detunatele, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă, Toaca, Vulturul lui Traian, Dochia sau Stîna lui Cobal, ale căror descrieri au fost asortate cu multitudinea de legende create de istoria locului şi valorificate editorial de către profesorul Daniel Dieaconu.
După două excursii tematice a urmat o tabără găzduită de cabana Dochia. Micii rangeri au patrulat cu rangerii seniori, au făcut activităţi de ecologizare, iar cu sprijinul salvamontiştilor, s-au efectuat activităţi de orientare în teren, tehnici de supravieţuire, de prim ajutor.
În cadrul proiectului s-au creat 11 panouri informative cu 11 legende ale muntelui în română şi engleză. Legendele au fost, de asemenea, adunate într-o carte. S-a realizat un ghid al excursiilor montane, cu un studiu de caz dedicat muntelui Ceahlău, cuprinzând „legile muntelui” şi alte reguli legate de „civilizaţia montană”. Un model de bune practici a devenit revista proiectului „Ranger Junior în Parcul Naţional Ceahlău” în care au scris elevii, profesorii, rangerii juniori, dar şi rangerii seniori.
Proiectul şi-a dorit, şi echipa crede că a reuşit, să creeze grupe de tineri ocrotitori ai ariilor protejate, sprijin pentru rangerii seniori şi care vor duce mai departe educaţia primită în şcolile şi familiile lor.
ISTORIA ŞI POVEŞTILE DE LÎNGĂ NOI
„Istoria şi poveştile de lîngă noi“ a fost un proiect iniţiat de Asociația Filateliștilor Piatra Neamţ cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ şi care s-a adresat elevilor şi profesorilor nemţeni cu interes pentru istoria acestor locuri, punând în valoare mărturiile orale ale acestor „documente vii” care sunt bătrânii noştri. Istoria orală a devenit astfel o activitate susţinută pentru multe şcoli din judeţ, realizându-se interviuri de mare valoare, cu mărturii emoţionante din perioada interbelică, al doilea război mondial şi chiar din primul război mondial, printre intervievaţi aflându-se şi nemţeni centenari. Rezultatele au căpătat forma a trei cărţi de mare folos pentru publicul şcolar, dar nu numai.
„Istoria şi poveştile de lîngă noi“ este una dintre cărţile lansate, care adună un număr mare de interviuri cu oamenii în vîrstă din Bicaz, Bicazu Ardelean, Pipirig, Borca, Ceahlău, Grinţieş, Taşca, Poiana Teiului şi lista ar putea continua.
„Mărturii nemtene de istorie recentă“, o a doua carte, cuprinde studii, articole si interviuri realizate de către profesori, studenţi, elevi şi jurnalişti, realizate după canoanele ştiinţifice sau încercând să surprindă mărturii orale spre a fi oferite marelui public.
Cea de-a treia, „Paşi prin Neamt – ghid istorico-turistic“, completează volumul informaţiilor consemnate în primele două printr-un adevărat demers de cercetare privind istoria strîns legată de o viaţă religioasă, care a lăsat mărturie peste veacuri monumente de artă si arhitectură
La simpozionul care a încheiat acest proiect au participat şi elevi din Grinţieş şi Ceahlău, autori ai interviurilor publicate în volumul de istorie orală, Costin Ţepeş-Bobescu, cel mai tânăr intervievator (clasa a VI-a), aducând la manifestare pe bunicul său Simion, pe care l-a “descusut” în direct despre copilăria sa marcată de război la Bicazu Ardelean şi despre refugiul forţat alături de armata maghiară. Bătrânul, vrednic încă, abia îşi putea stăpâni lacrimile şi din rândul asistenţei erau destui aflaţi în aceeaşi situaţie.
Deosebită a fost mărturia Anei Petri Vatamanu, cunoscută sub numele de “eroina de la Fauru”, intervievată de nepotul ei Alexandru Andrieş, masterand de istorie la Cluj. A fost o poveste tragică cu un masacru într-un beci în care soldaţii nemţi au aruncat opt grenade. Fetiţa de atunci, Ana, a supravieţuit, alături de mama ei lovită de schije şi ne-a oferit o mărturie emoţionantă, o poveste de viaţă care “bate filmul”.
Amintim pe profesorii, coordonatori ai grupurilor-ţintă: Andrei Nica (Tupilaţi), Cezar Ţucu (Tazlău), Vasile Ciubotaru (Girov), Gabriela Cojocaru (Borleşti), Dionisie Savin (Crăcăoani), Adina Cucoş (Târgu-Neamţ), Cristina Chirilă (Borca), Valentina Ilie (Boboieşti), Cristian Vatamanu (Pipirig), Xenia Sârbu (Bicaz), Daniel Dieaconu (Grinţieş şi Ceahlău). Membrii echipei de proiect mulţumesc pentru sprijin d-nei. inspector Elena Preda, profesorilor Dorel Rusu (Poiana Teiului), Gheorghe Drugă (Hangu), Mihai Apopei şi Ion Asavei (Bicaz), Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea (Asociaţia Filateliştilor Piatra-Neamţ) şi elevilor din şcolile amintite, ale căror interviuri le veţi afla în volumul de istorie orală, din sutele primite, fiind alese 62 dintre ele. Volumul de interviuri, cartea dedicată mărturiilor de istorie recentă, ghidul istorico-turistic, albumul cartofil vor dezvălui cititorului nemţean o lume de demult, puţin ştiută, şi care abia aşteaptă să fie descoperită. Poveştile bunicilor sunt “istorii trăite”, parte a unei micro-istorii şi dacă nu ne grăbim să le culegem şi să le facem cunoscute, “documentele vii” – bătrânii noştri – s-ar putea pierde.
Echipa de proiect a considerat că istoria locală, mica istorie, este importantă pentru elevi, pentru înţelegerea apartenenţei primare, pentru păstrarea identităţii. Căci înainte de a fi europeni, suntem români şi suntem nemţeni, trăitori într-un spaţiu plin de istorie şi legendă şi copiii trebuie să le cunoască. Au de ce să fie mândri de sorgintea lor şi trebuie să o afle şi alţii…
2015
E-URILE, OTRAVA DIN FARFURIE!
Obiectiv:
Campanie de informare şi conştientizare unui număr de aproximativ 2000 de cetăţeni consumatori din localiţătile Piatra Neamţ şi Roznov din judeţul Neamţ , pe durata a 60 de zile, în cadrul unor întâlniri directe, stradale, în zone de trafic intens, instituţii şcolare, pieţe, bazare, biserici şi zone adiacente acestora, cu privire la gradul de periculozitate asupra sanătăţii umane al E-urilor, substanţe chimice, de sinteză, uzitate în industria alimentară;
Grupul ţintă : cetăţeni consumatori cu vârsta cuprinsă între 14 şi 75 ani
Benficiari : aproximativ 2000 de persoane
Valoarea proiectului : 22878 lei
FOTBAL ÎN SALĂ ÎN JUDEȚUL NEAMȚ – PREZENT ȘI VIITOR
Proiectul “Fotbal in sala in judetul Neamt – prezent si viitor” a demarat in luna iulie 2015 odata cu inceputul pregatirii sportivilor pentru noul sezon competitional. Proiectul a prevazut activitati de pregatire sportiva (antrenamente) dar si sustinerea jocurilor oficiale in campionat si Cupa Romaniei in sezonul 2015/2016, la nivelul echipelor de seniori si juniori.
Lotul de juniori a fost format prin colaborarea cu Liceul cu Program Sportiv (acestia ne-au furnizat 5 sportivi juniori) dar si prin actiuni de selectie la nivelul liceelor sau prin anunturi in mass media locala sau prin paginile de internet de social-media. Selectia la acest nivel a fost continua pe parcursul intregului sezon competitional.
In luna iunie am demarat procedura de strangere de oferte pentru echipament sportiv, procedura finalizata prin achizitia echipamentelor si inscriptionarea acestora de la compania Joma Romania, reprezentantul oficial in Romania al celebrului producator de echipament sportiv.
Echipa de seniori a luat parte in perioada 19-20 septembrie 2015 la primul turneu al Ligii 2 la fotbal in sala, turneu desfasurat la Piatra Neamt. La acest turneu am desfasurat doua partide impotriva formatiilor Pro Tineret Sighisoara si Fortius Buzau, in urma carora am acumulat 4 puncte. Mentionez ca pentru buna organizare a acestui turneu am realizat tiparirea a 100 afise si 100 invitatii, dar si producerea si afisarea pe toata durata turneului a doua banere avand inscriptionate mesajul: “ Consiliul Judetean Neamt sprijina fotbalul in sala”.
Pe parcusul sezonului competitional, echipa de seniori a mai disputat inca 8 turnee cu un total de 16 jocuri. Sezonul competitional s-a incheiat cu partidele sustinute in grupa play-out, echipa noastra reusind o clasare pe locul 5 la finalul competitiei.
In urma actiunilor de selectie am reusit selectia si legitimarea a unui numar de 15 jucatori cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani. Acesti jucatori au format lotul de jucatori cu care clubul nostru s-a prezentat la meciurile disputate in cadrul Campionatului National de Juniori U19 de Fotbal in Sala, competitie in care ne-am clasat pe locul 3 in grupa regionala.
Partidele disputate pe teren propriu au fost semnalate publicului larg prin tiparirea de afise si de invitatii, prin aparitii in mass media locala (Realitatea Nemteana, Monitorul de Neamt, Ziarul Ceahlaul), dar si prin publicitate online pe pagina de facebook a clubului nostru. In urma acestor actiuni am reusit sa atragem spectatorii la partidele desfasurate pe teren propriu (turneu), avand o medie de spectatori de circa 400 persoane la partidele echipei de seniori si de circa 200 spectatori la meciurile echipei de juniori.
Activitatea echipei noastre a fost oglindita de mass-media locala, fiind scrise articole de presa in ziarele Realitatea Nemteana, Monitorul de Neamt si Ziarul Ceahlaul. Televiziunea locala Tele M a reflectat si ea activitatea clubului nostru prin reportaje si emisiuni de tip talk-show la care a fost invitat presedintele clubului nostru.
2016
NU TE LĂSA FURAT, NU TE LĂSA ÎNȘELAT, NU ÎNCURAJA CERȘETORIA!!!
Obiectiv:
Campanie de conștientizare unui numar de aproximativ 2000 de persoane învârsta, din localitățile Piatra Neamț și Roznov, din județul Neamț, pe durata a 60 de zile, perioada iunie – august 2016, în cadrul unor activități directe și indirecte, în zone de trafic intens, blocuri, piețe, bazare, biserici și zone adiacente acestora, în vederea descurajării cerșetoriei și cu privire la prevenirea acestora expunerii la furt și înșelăciune;
Valoarea proiectului: 22551 lei; ( finanțare 19985 lei, coparticipare 2556 lei)
„RANGER JUNIOR“ ÎN MUNŢII NEAMŢULUI
Elevii nemţeni sunt antrenaţi, din 2014, în mai multe activităţi de tipul „Ranger junior“ dedicate educării tinerilor în spiritul ocrotirii naturii, a ariilor protejate ce adăpostesc specii floristice şi faunistice aflate în pericol de dispariţie. Proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“ a fost iniţiat de Asociaţia „Pro Grinţieş“ şi Asociaţia „Corolar“ şi sprijinit de Consiliul Judeţean Neamţ. Pe cărări de muncte, alături de copii, au fost şi iniţiatorii proiectului: profesorii Dionisie şi Luminiţa Savin, Cristian şi Cristina Vatamanu, Alexandru Ilie, Daniel Dieaconu, Emil Juncănaru, folosind experienţele căpătate în taberele „WWF“, „ProPark“ şi „Ţara lui Andrei“.
Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău şi Direcţia de Administrare a Parcului Natural Vînători Neamţ au colaborat cu Asociatia Pro Grinţies şi Asociaţia Corolar din Crăcăoani pentru a marca la 24 mai, Ziua Europeană a Parcurilor. Totodată au demarat şi procesul de selecţie pentru participantii la tabără. La Vânători, tinerii au fost primiţi de rangerii seniori conduşi de ing. Elena Ciurea şi antrenaţi în diverse jocuri şi aplicaţii, personajele principale fiind, bineînţeles, zimbrii.
O adevărată echipă verde (elevii au primit de la Direcția Parcului Ceahlău tricouri verzi si şepci albe personalizate) s-a avântat pe Ceahlău, urmărind panourile tematice, încercând să surprindă frumuseţea genţienelor care, ca niciodată, au albăstrit cărările şi poienile muntelui. N-au lipsit lecţiile de geografie, de geologie, biologie, poveştile şi legendele, s-au stabilit care sunt legile muntelui şi care sunt regulile ce se impun unui parc naţional.
N-au lipsit nici sacii în care s-au strâns „mărturiile“ trecerii unor turişti care nu cunosc şi nu respectă cultura muntelui. Rangerii celor două administraţii împreună cu profesorii, animatorii şi echipa de implementare a proiectului au desfăşurat mai multe acţiuni, momentele cele mai importante fiind, fără îndoială, cele două tabere organizate pe muntele Ceahlău şi în Parcul Natural Vînători, iar la începutul toamnei s-a organizat „Ziua ariei protejate” în cele două parcuri, cu noi excursii tematice şi un simpozion în care a fost prezentată şi revista, dar şi manualul pentru discipline opţionale – ecologie, geografie şi protecţia mediului.
Elevii au fost îndrumaţi în excursiile tematice de rangerii din cadrul Direcţiilor de administrare a parcurilor. N-au lipsit din drumeţii biologii care a satisfăcut curiozităţile copiilor despre floră şi faună. Fără îndoială, copiii au învăţat lecţii importante pe teren unde au putut chiar fotografia caprele negre pe Masa Dacică şi fluturaşii de stâncă la Ocolaşul Mic, dar şi zimbrii aflaţi în libertate, în adevărate foto-safari – uri. Despre rocile muntelui şi evoluţia lor milenară le-a povestit Constantin Andraş, geolog de meserie, şeful rangerilor din Parcul Naţional Ceahlău, de la care elevii au învăţat care este rolul deţinut de această arie protejată, despre speciile ocrotite, dar şi despre activitatea echipei pe care o conduce.
Serile le-au dedicat realizării articolelor şi selectării fotografiilor pentru pregătirea revistei „Ranger junior în munţii Neamţului“, care, în acest an, a ajuns la cea de-a treia ediţie.
2017
CIVILIZAȚIA RUSTICĂ
Locul desfăşurării proiectului (localitate): comuna Piatra Soimului, Roman, Sabaoani județ Neamț
Durata proiectului: De la: 01.06.2017-Până la: 31.10.2017
Obiective specifice:
• instruirea unui grup de 30 ( dintre care doi copii cu nevoi speciale ) tineri din Roman si comunele Piatra Soimului si Sabaoani de către instructori specializat in arta confecționării măștilor populare, a realizării icoanelor pe sticlă, a confecționării de obiecte artizanale
• organizarea cursurilor de formare pentru: “pictura pe sticla”, “confecționat măști” și „confecționarea de obiecte artizanale în perioada iulie-august 2017;
• organizarea expoziției cu obiectelor realizate de tineri,
– grupuri ţintă, beneficiari: tineri cu vârste cuprinse între 10-20 ani din Municipiul Roman, comunele Piatra Soimului si Sabaoani județul Neamț, din care și tineri cu nevoi speciale , elevi de liceu sau de cursuri gimnaziale.
Activităţile principale :
Prin acest proiect dorim să menținem și să transmitem tinerii generații o parte din arta meșteșugurilor și tradițiilor specifice județului Neamț. Constituirea grupei de beneficiari se va face în urma unei selecții din rândul tinerilor români și de etnie rromă ce își manifestă interesul pentru a învăța un meșteșug tradițional. Această selecție se va realiza în urma publicării scopului, obiectivelor și a activităților proiectului în mass media locală. Pregătirea tinerilor se va desfășura în perioada iulie-august2017, cuprinzând o excursie de documentare privind tradițiile specifice județului și întâlniri cu instructorii specializati , iar numărul participanților va fi de cca. 30 tineri. Această pregătire va avea loc in locatii diferite :Roman,Piatra Soimului si Sabaoani Echipa de proiect va asigura materialele necesare pentru pictura pe sticla, confecționarea măștilor și confecționarea obiectelor de artizanat. Tinerii vor fi inițiați în aceste meșteșuguri, după care vor realiza câte o lucrare.
Îndrumaţi de instructori, tinerii vor avea posibilitatea să deprindă tainele unor meşteşuguri tradiţionale în atelierele lucrative .
La finalul instruirii va fi organizată o expoziție cu produsele lucrate de tineri care vor fi donate unei alte asociatii, fundatii ,scoli la care vor fi invitate personalitățile locale, reprezentanți ai instituțiilor de profil, cadre didactice, oameni de afaceri și tineri.
La sediul asociației vom organiza întâlniri cu alți tineri care doresc să afle despre aceste meșteșuguri de la beneficiarii proiectului, realizându-se astfel transmiterea tradiției artei populare nemțene tinerii generatii.
ŞI EU FAC CURAT !!!
Obiectiv:
Campanie de conștientizare a unui număr de aproximativ 1700 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 10 și 70 de ani, din localitățile Bicaz, Piatra Neamț, Roman și Roznov , din judetul Neamț , pe durata a 60 de zile, perioada 15 iunie – 15 august 2017, în cadrul unor activități directe și indirecte, în zone de trafic intens, blocuri, piețe, bazare, biserici și zone adiacente acestora, cu privire la importanța implicarii acestora în păstrarea curățeniei acasă, pe stradă și în natură;
Valoarea proiectului: 16910 lei; ( finanțare 14994 lei, coparticipare 1916 lei)
EVITAŢI practicile comerciale înşelătoare sau agresive !!!
Obiectiv:
Campanie de conştientizare şi prevenire a unui numar de aproximativ 2000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 70 de ani, din localităţile Piatra Neamţ, Roznov şi Târgu Neamţ, din judeţul Neamţ, pe durata a 60 de zile, în perioada 15 iunie – 15 august 2017, în cadrul unor activităţi directe şi indirecte, cu privire la evitarea expunerii acestora la practicile comerciale înşelătoare sau agresive;
Grupuri ţintă: cetăţeni consumatori cu varsta intre 15 – 70 ani
Beneficiari: aproximativ 2000 de persoane
Valoare proiect: 17378 lei
BIBLIOTECA VĂII MUNTELUI
„Biblioteca Văii Muntelui” este un proiect iniţiat de Virgil Cojocaru, având sprijinul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” şi s-a adresat bibliotecilor –au publice de pe Valea Muntelui, dar şi tuturor doritorilor de valorificare a patrimoniului cultural local, între ei foarte mulţi profesori şi elevi. S-au realizat două cursuri de formare în munca de cercetare a patrimoniului, de redactare, de editare, de folosire a mijloacelor IT. Bibliotecarii şi voluntarii lor au început apoi munca de teren, dar şi de bibliotecă pentru a realiza studiile monografice şi pentru a pregăti comunicările şi filmul de prezentare pentru simpozion.
La sfârşit de octombrie s-a ţinut şi simpozionul de finalizare a proiectului care a fost totodată şi o dublă lansare de carte: volumul „Ghidul Memoriei Culturale – Valea Muntelui” şi „Biblioteca Văii Muntelui – Memorie şi cultură”, autorii fiind bibliotecarii din comunele de pe Valea Muntelui, cuprinzând micro-monografii şi comunicări ştiinţifice şi de popularizare.
Temele abordate au fost diverse concentrându-se asupra valorificării patrimoniului cultural local: ţesături populare, ştezele şezătorile, un festival dedicat haiducilor, strămutările, Palatul Cnejilor – Ceahlău, Dămucul – evoluţie seculară, Tarcăul – un spaţiu legendar, Piatra Teiului şi poveştile ei, război şi prizonierat, război şi eroism, poveştile Pipirigului. Fiecare bibliotecar, împreună cu voluntarii săi din cadrul proiectului, cei mai mulţi dintre ei elevi de gimnaziu şi liceu, au pornit să cerceteze spaţiul local, să intervieveze, să fotografieze, să afle fotografii vechi, să culeagă poveşti şi legende. Iniţiatorii şi-au dorit ca bibliotecarii publici din această zonă, montană şi rurală să se implice cât mai activ în viaţa comunităţii şi, totodată, să fie sprijiniţi de autorităţile locale în activităţile lor. Şi un domeniu potrivit pentru aceasta este valorificarea patrimoniului cultural local.
FESTIVALUL HAIDUCILOR GRINŢIEŞ
La poalele muntelui Grințieșului, în satul Grințieșu Mare, într-un loc cu nume de legendă – „Poiana lui Vasile cel Mare” a avut loc în zilele de 8-9 septembrie „Festivalul Haiducilor”, o primă ediție a unei manifestări inedite. A fost punctul culminant al unui proiect inițiat de Asociația Pro Grințieș, sprijinit de Consiliul Județean Neamț și având ca și colaboratori Primăria și Consiliul Local Grințieș și Centrul de Cultură și Arte „Carmen Saeculare”. De asemenea, importantă a fost și prezența echipei de filmare a TVR condusă de Cristian Tabără și Daniel Georgescu, care au revenit pe meleaguri grințieșene după un an pentru același subiect: haiducii de la Grințieș.
Festivalul a cuprins un concurs de muzică folk pentru tinere talente cu elevi de la Borca, Broșteni – Suceava, Tulgheș – Harghita, Grințieș, Ceahlău, Bicazul Ardelean, Tașca. La concursul de muzică populară pentru copii cea mai bună a fost Raluca Antoche din Broșteni, urmată de Antonia Rășchitor din Grințieș și Ana Maria Luca din Ceahlău, ambele cu locul al II-lea. Ansamblul „Plaiuri tulgheșene” din Tulgheș, județul Harghita, a impresionat prin doinele și baladele culese de rapsodul popular Lăcrămioara Pop, dar și prin taraful ce-i însoțea pe tinerii artiști. Invitați în recital, Asociația Culturală „Muntenii Neamțului” Broșteni (județul Suceava) condusă de Paula Bondar a oferit muzică și dansuri populare și un fragment fragment dintr-o nuntă tradițională. Recitalul serii a fost cel al soților Ilea, Traian și Valeria, cu melodii foarte potrivite locului și specificului festivalului. N-au lipsit nici focurile de artificii care au luminat cerul sub muntele Grințieșului.
Un important punct de atracție a fost reprezentat de Concursurile haiducești și ciobănești: Călărie, Tragerea bușteanului cu calul, Aruncarea baltagului, Tăiatul bușteanului cu beschia sau securea, Cel mai frumos animal de la munte.
Au fost cei mai buni: Nicușor Topoliceanu la tras bușteanul cu calul, dar a impresionat și măgărușul Gogu, cel mai popular concurent; la beschie au fost mai buni Luțu Gabor și Viluț Tănase, iar la călărie Mihai Topoliceanu. Iapa Mișca a lui Costel Bondrea din Tulgheș a fost considerat cel mai frumos animal, impresionând însă și ciobăneștii lui Nicușor Luca de la Ceahlău și din nou măgărușul Gogu, care a plimbat zeci de copii în poiană.
Ansamblul „Floricică de la Munte” al Centrului de Cultură și Arte „Carmen Saeculare” condus de Carmen Năstasă, a oferit un spectacol superb, începând pe scenă, continuând pe iarbă într-o suită de dansuri populare și apoi cu dansuri țigănești în jurul focului înalt sub privirile admirative ale asistenței, mai mult decât impresionat declarându-se Cristian Tabără. Acesta în cuvântul său către munteni le cerea să rămână așa cum sunt, să ducă mai departe tradițiile vechi haiducești ale locului și promitea o nouă prezență la Grințieș, și de ce nu la o nouă ediție a festivalului. N-au lipsit ceaunele ciobănești și haiducești, viței și berbeci la proțap, balmușul grințieșenesc, topitul, mielul în jintuit, pomana porcului și multe altele.
Proiectul a fost inițiat de Asociația Pro Grințieș și a a avut drept artizani pe Daniel Dieaconu, Loredana Zaharia, Luțu Gabor, Viluț Tanasă, Mihai Panțiru, Ilie Alexandru și mulți alții şi s-a concentrat pe cântec şi dans popular, muzică folk, dedicate copiilor, asupra întrecerilor haiduceşti, a gastronomiei şi a costumului popular, dorind să transforme regiunea într-una deosebită pentru turismul festivalier nemţean.
RANGER JUNIOR ÎN MUNŢII NEAMŢULUI
Ranger Junior în munţii Neamţului este un proiect pe care l-a iniţiat şi implementat o echipă a Asociaţiei Ecologice Corolar, având sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ şi care a încercat să valorifice experienţa în ocrotirea naturii a deja recunoscuţilor ranger junior din anii precedenţi din Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Natural Vânători Neamţ. În acest an, viitorii rangeri juniori au participat la tabere şi excursii tematice în Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Natural Vânători Neamţ, dar şi în Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş, o altă arie protejată care se întinde parţial şi în judeţul Neamţ, cu neasemuite chei, avenuri, peşteri, mai mult sau mai puţin cunoscute.
Elevii din şcolile nemţene implicaţi în proiect au participat la acţiuni împreună cu direcţiile de administrare a celor trei parcuri şi cu reprezentanţii Salvamont Neamţ, activităţile fiind din cele mai diverse, concentrându-se asupra laturii ecologice, a civilizaţiei muntelui, a istoriei şi geografiei locale, a mitologiei şi a turismului, dar şi asupra constituirii de grupuri de elevi care să acţioneze unitar şi solidar, să fie adevăraţi oameni de munte şi mici rangeri.
Nu a fost neglijată nici latura spirituală şi Neamţul oferă elevilor şi profesorilor numeroase valori care trebuie exploatate, atât muntele Ceahlău, un adevărat Athos românesc, cât şi zona din jurul oraşului Târgu-Neamţ, plină de itinerarii spiritual-religioase, o adevărată Meteoră românească.S-au creat astfel itinerarii ale spiritului, punctate în hărţile ce s-au realizat.
Rezultatele muncii echipei şi a grupurilor ţintă au fost valorificate în cadrul revistei proiectului, care a devenit un model de bune practici în domeniu, dar şi în cadrul unui manual pentru discipline opţionale, un CDŞ integrat la disciplinele ecologie, geografie, istorie şi protecţia mediului. Elevii au sărbătorit, lansând astfel şi proiectul, „Ziua internaţională a Biodiversităţii”, cu acţiuni în teren, în special, pentru identificare a speciilor faunistice şi floristice care trebuie ocrotite în parcuri, dar nu numai, iar la sfârşitul proiectului au sărbătorit „Ziua Ariei protejate” în cele trei parcuri, tot prin excursii tematice.
Educaţia ecologică a copiilor va continua în şcoli, în special prin lecţiile susţinute pe baza manualului realizat în cadrul proiectului şi a celorlalte materiale editate, dar şi prin excursii periodice în mijlocul naturii. Rangerii juniori au învăţat despre protecţia naturii, despre rolul ariilor protejate şi, la rândul lor, vor transmite cunoştinţele acumulate mai departe.
2018
RANGER JUNIOR ÎN MUNŢII NEAMŢULUI
Ranger Junior în munţii Neamţului 2017 a fost un proiect cu mare succes în rândul copiilor, atât a participnților direcți, cât și a beneficiarilor indirecți. Astfel, Asociaţia Ecologică Corolar, a cerut din nousprijinul Consiliului Judeţean Neamţ pentru valorifica experienţa în astfel de acțiuni a rangerilor junior din anii precedenţi, a echipei de proiect ș a voluntarilor. Și în acest an, viitorii rangeri juniori au participat la tabere şi excursii tematice în Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Natural Vânători Neamţ şi în Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş, încercând să descopere minunile naturii care trebuie protejate.
Au fost implicaţi în proiect elevi de la Crăcăoani, Agapia, Pipirig, Poiana Largului, Grințieș, Bicazu Ardelean și Ceahlău și au participat la acţiuni împreună cu direcţiile de administrare a celor trei parcuri şi cu reprezentanţii Salvamont Neamţ.,
Elevii au sărbătorit „Ziua internaţională a Biodiversităţii” în Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Natural Vânători Neamţ, lansând astfel şi proiectul, cu excursii tematice pentru identificare de specii deosebite, faunistice, floristice și geologice.
Taberele au avut numeroase activități de tipul „foto-safari”, „treasure hunt”, acordarea primului ajutor, patrulări cu rangerii, tehnici de supravieţuire cu agenţii Salvamont, descoperirea traseelor turistice şi a itinerariilor spirituale etc.
Rezultatele muncii echipei şi a grupurilor ţintă au fost valorificate în cadrul revistei proiectului, un model de bune practici în ceea ce priveşte activităţile de tip ranger junior.
La sfârşitul proiectului au sărbătorit „Ziua Ariei protejate” în cele trei parcuri, tot prin excursii tematice, prezentând revista, colajele de fotografii şi filmele proiectului.
Rangerii juniori, deja cu acte în regulă, vor prezenta revista, colajele de fotografii şi filmele proiectului şi tot ce au învăţat despre protecţia naturii, despre rolul ariilor protejate în şcolile lor şi vor transmite cunoştinţele acumulate mai departe în familie, printre prieteni şi colegi.
CONCURSUL DE ALERGARE MONTANA ”BATE TOACA”
Masivul Ceahlau beneficiaza incepand cu anul 2013 de propriul concurs de trail-running dat fiind faptul ca in judetul Neamt de aproape doua decenii nu s-a mai concretizat nicio activitate montana care poarta titulatura de concurs, ultimele incercari pierzandu-se in istorie odata cu binecunoscutele odinioara stafele ale muntilor. Stafeta nu s-a pierdut! Ea s-a transformat din sport exclusivist in sport de masa definind locul in care orice persoana cu o minima pregatire fizica dar cu o dorinta continua de autocunoastere si autodepasire isi poate testa nivelul personal prin participarea la cel mai titrat concurs de alergare montana din carpatii Orientali.
Concursul de alergare montana “ Bate Toaca “isi indeplineste sopurile propuse inca de la debut:
– asezarea judetului Neamt pe harta competitiilor sportive montane din Romania;
– aducerea de noi generatii de turisti pe meleaguri nemtene;
– obtinerea unei stari optime de sanatate a populatiei prin miscare in cadru natural la nivel de sport de masa.
Un alt scop al proiectului consta in promovarea turismului in zona Lacul Izvorul Muntelui si a Masivului Ceahlau cu o atentie deosebita indreptata asupra statiunii Durau, a traseelor turistice care pornesc din acest loc precum si aducerea in prim plan a obiectivelor vizate in timpul desfasurarii activitatilor specifice: Cabanele Fantanele si Dochia, Schitul Stanile, Schitul Ceahlau, Cascada Duruitoare, partia de ski Durau. Proiectul vine in sprijinul tuturor persoanelor interesate sa patrunda in tainele si maretia muntelui Ceahlau si a imprejurimilor acestuia.
Odata cu cresterea atractivitaii turistice se urmareste impactul considerabil pe termen lung la nivelul populatiei zonei si turismului local, cresterea sumelor cheltuite de turisti ca urmare a implementarii proiectului precum si cresterea traficului turistic in aria sus-mentionata care va avea ca efect revitalizarea socio-economica a zonei.
FESTIVALUL HAIDUCILOR GRINŢIEŞ
A doua ediţie a Festivalului Haiducilor Grinţieş s-a desfăşurat în vara lui 2018 ca urmare a unui proiect al Asociaţiei Pro Grinţieş sprijinit de Consiliul Judeţean Neamţ şi care a beneficiat de sprijinul comunităţilor locale de la poale de Ceahlău şi Grinţieş.
Lansarea proiectului s-a făcut printr-o conferinţă de presă, dar şi printr-un recital ad-hoc al ansamblului „Ceata lui Vasile cel Mare”, secondaţi de săteni, chiar pe scena pe care se desfăşoară festivalul, echipa de implementare aflându-se la faţa locului şi putând să stabilească planul de lucru.
În perioada 24-26 august 2018, timp de trei zile şi bună parte din nopţi, s-a desfăşurat Festivalul Haiducilor, într-o poiană sub muntele Grinţieş, cu participare largă, săteni din comunele alăturate, dar şi mulţi turişti care au părăsit Durăul sau Borsecul pentru o manifestare inedită. Organizatorii au luptat şi cu natura, ploile şi furtunile n-au lipsit, în ziua a doua chiar rupând drumul de acces. Dar festivalul a mers mai departe.
În prima zi a fost concursul de muzică folk, haiducească, dar nu numai, pentru tinere talente şi poiana a răsunat de chitare. În recitaluri au urcat pe scenă Grupul „Eu cred”, „Merişorii Grinţieşului” şi apoi consacraţii George Sărluceanu şi Adrian Beznă. N-au lipsit focul mare haiducesc şi bucatele la ceaun sau la proţap.
A doua zi au sosit oaspeţi de la Tupilaţi, o trupă foartea haiducească, iar apoi au început întrecerile: călăria, trasul buşteanului cu calul, tăiatul lemnului cu beshia, aruncarea baltagului la ţintă sau cel mai frumos animal de la munte. Concurenţii nu s-au oprit decât atunci când a sosit Viorica Macovei, cunoscuta cântăreaţă, dar furtuna i-a oprit pe rapsozii Ghiţă Dandu şi Neculai Gavriliu să mai cânte.
A treia zi, pe drumul refăcut în timpul nopţii, au ajuns în poiană peste două sute de copii care au urcat pe scenă în concursul de muzică populară, sau în recitaluri cu ansamblurile lor sau pentru concursul pentru cea mai frumoasă ţinută populară. Au venit copii de la Broşteni, Hangu, Tulgheş, Corbu, Ceahlău, Grinţieş, care au cântat şi au dansat, alungând norii de vreme rea. Au fost premiate şi cele mai gustoase bucate şi, cu siguranţă, juriului nu i-a fost uşor.
Prin numărul de participanţi, mulţi din afara zonei geografice, prin prezenţa meşterilor populari, a producătorilor locali, a rapsozilor şi a numeroşilor copii implicaţi în concursuri, prin întrecerile haiduceşti care au făcut deliciul publicului, prin gastronomia tradiţională, costumele populare, echipa proiectului consideră că a fost un succes şi gândesc deja la anul ce va urma.