Povestea spune că începutul s-a produs undeva prin luna aprilie a anului 1968. În vechea organizare administrativă, cea care împărţea România în 16 regiuni, exista, la Bacău, Casa regională a creaţiei iar la Piatra Neamţ activa o filială a acesteia, Casa raională a creaţiei populare, a raionului Piatra. De la începutul lunii aprilie 1968, formarea judeţelor a atras după sine şi întemeierea multor instituţii care să reprezinte domeniul respectiv la nivel judeţean. Astfel a apărut Casa de creaţie populară a judeţului Neamţ, al cărei prim director a fost George Podani. După aproximativ doi ani, acesta a fost înlocuit de George Bararu, care a rămas la conducerea instituţiei până în 1980.Odată cu preluarea directoratului de către profesorul Constantin Alupului-Rus, Centrul a dezvoltat numeroase proiecte culturale. Începând cu anii ’80-’81, cei ce activau în acea vreme ca angajaţi, erau nevoiţi să se confrunte cu o nouă problemă: autofinanţarea.
Astfel, sub egida amplei manifestări culturale care era Cântarea României, angajaţii instituţiei erau obligaţi, pentru ca la final de lună să-şi poată încasa salariul, să organizeze manifestări populare – folclorice, de divertisment sau de muzică uşoară – cu artiştii consacraţi ai vremii (Dan Spătaru, Mirabela Dauer, Stela Popescu etc), spectacole care atrăgeau masele ca un magnet.

Din 1990, titulatura instituţiei s-a modificat din nou, devenind Centrul pentru conservarea, promovarea şi valorificarea creaţiei populare, direct subordonat proaspăt constituitului Minister al Culturii. Din 1996, a ieşit de sub tutela ministerială şi a fost recunoscută drept o instituţie culturală a comunităţii locale, funcţionând sub egida şi cu finanţarea Consiliului Judeţean Neamţ. Implementarea termenului de „centru cultural”, după l998, a fost o prioritate a unui proiect desfăşurat în judeţul Neamţ care avea în vedere integrarea în denumirea generală din Europa privitoare la acest tip de instituţii precum şi acoperirea unui spaţiu de interes cultural pentru care alte instituţii nu aveau competenţe sau preocupări. Astfel, la Piatra Neamţ, Centrul a preluat „Vacanţele Muzicale”, la Brăila Concursul internaţional „Haricleea Darclée” etc.

Începând cu anul 2001, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean, Centrul şi-a schimbat iarăşi denumirea, devenind Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, modificându-şi, totodată, şi organizarea internă. Astfel, sub această denumire funcţionau Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” , Şcoala Populară de Arte, şi Compartimentul de Cercetare, management cultural, multimedia care includea Editura „Nona”, Studioul audio-video “Artfilm”, Fondul documentar-arhivistic.

În prezent, instituţia are patru componente: serviciul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, Şcoala Populară de Arte şi Serviciul financiar-contabil, resurse umane, juridic. Prin intermediul Centrului, de-a lungul celor vreo patruzeci de ani de activitate, s-au derulat multe manifestări venite în întâmpinarea nevoilor culturale ale Măriei sale, Publicul. Printre cele mai importante, se regăsesc Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” – ajuns la a 38-a ediţie (cu nume mari implicate – Ion Baciu, Sabin Păutza, Dan Grigore, Cvartetul Voces, Ion Voicu, Ştefan Ruha, corul Madrigal, Iosif Sava, Vasile Spătărelu, Ludovic Spiess, Marina Krilovici, Mariana Nicolesco), Festivalul internaţional de folclor „Ceahlăul” – paisprezece ediţii până în 2009 (cu trupe venite de pe întreg mapamondul – S.U.A., Scoţia, Spania, Italia, Franţa, Belgia, Serbia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Israel, Republica Moldova, Ucraina), Festivalul de datini şi obiceiuri – patruzeci de ediţii la activ, stagiunea muzicală permanentă, cu un ciclu anual de concerte şi recitaluri, stagiunea Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”, cu spectacole în întreg judeţul. De asemenea, au mai fost organizate şi alte manifestări în comunele judeţului, cu un caracter identitar, expoziţii de artă plastică, lansări de carte, zile culturale în ţară şi în străinătate.